luni, 16 mai 2016
Cafeaua lu' tataie
De tataia nu am prea pomenit pe blog, cu exceptia unui singur articol, scris pe la sfarsitul lui 2009, cand a murit. Ce mi-a venit acum? Frunzaream pagina unei cafenele/ceainarii - Camera din fata pe numele ei, si am dat peste un sortiment de cafea cu numele Cafeaua lu' tataie. Imediat m-am gandit la tataia si asta pentru ca mereu am asociat cafeaua cu tataia si tata. Amintirea a fost puternica si m-a motivat sa scriu azi pe blog, dupa o pauza de 5 luni.
Cand ma gandesc la tataia (tatal tatalui meu, pentru ca pe tatal mamei mele il strigam Mosu), mi-l amintesc cu ibricul lui cel verde in care isi prepara cu sfintenie cafeaua. Avea un stil al lui de amestecat in ibric, de parca descanta cafeaua sau o ruga ceva. Niciodata nu si-a facut cafeaua in graba si nici nu o sorbea in doi timpi si trei miscari. Dupa ce o descanta in ibricul verde, o turna cu grija in cana iar zatul ramas in ibric il acoperea cu o farfurioara. Intotdeauna facea de doua ori cafea pe acelasi zat, chiar daca avea 2 kg de cafea la dispozitie in cutie. Asa s-a obisnuit sa faca si asa a facut cat a trait. Se supara cand vedea ca aruncam zatul din canile noastre dupa ce am baut cafeaua si spunea ca facem risipa. Cu toate astea nu ne certa. Nu ne-a certat niciodata, nici macar nu a tipat la noi vreodata. Doar se supara putin si avea grija sa ne atraga atentia.
Niciodata nu se aseza la masa sa-si bea cafeaua langa tigara. Acoperea cana cu o farfurioara si o lasa sa se linisteasca pe un raftulet. Isi vedea de treburi prin curte in continuare si din cand in cand se ducea si sorbea cu grija o gura de cafea. Avea cateva ore dintr-o cana de cafea si se bucura practic de ea toata ziua. Era mica lui recompensa pentru treaba bine facuta.
Tataia avea tabieturile lui si nu era prea sociabil. Nu avea prieteni dar era foarte respectat de vecini. Gradina lui era tot timpul impecabila si nu gaseai in ea un fir de buruiana. O uda doar noaptea tarziu si tinea mult sa nu calcam decat pe carare. Nu iesea in oras cu lunile, dar nu era zi in care sa nu lucreze in gradina. Ii placeau animalele si vorbea cu ele, ii placea sa-si faca treaba, sa fie toate la locul lor si incerca mereu sa ne invete pe noi, nepotii, sa fim ordonati si mai putin risipitori.
Si eu imi beau cafeaua la fel ca el. Beau o singura cafea pe zi si o "pup" cateva ore bune. Savurez fiecare inghititura si parca treburile merg mai bine daca ma recompensez din cand in cand cu o gura de cafea. Cred ca o sa cumpar si eu cafeaua lu'tataie in amintirea lui.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai citite articole din acest blog
-
Mi-am cumparat aceasta carte de la Magazinul de carte . Stiam povestea pentru ca in copilarie am avut un disc de vinil cu ea. O ascultam ...
-
Anul 2021 a fost un an foarte bun din punct de vedere al cartilor citite ♥ La inceputul anului 2021 mi-am propus sa citesc 30 de ca...
-
Am observat, cu uimire, ca au trecut 5 ani de la ultima postare de acest gen ( Top personal al cartilor citite in 2014 ). Eram aproa...
-
Si anul acesta am fost invitata de Chinezu sa fac un top al cartilor citite. Topul meu personal din 2013 il puteti vedea aici: Top pers...
-
Venim azi cu o noua idee frumoasa pentru a infrumuseta camera unei fetite. Aceste balerine delicate sunt foarte usor de facut si arata f...
-
A venit si ziua in care a fost musai sa iesim din localitatea de resedinta si sa mergem in alta localitate, la Smig. Drumul pe care ur...
-
"S-a trezit pentru ca s-a oprit caruta. Marginile zdrentuite ale norilor erau luminate de luna. Crucile, trecand prin nori, ii ta...
-
Voi incepe cu intrebarea “ce rost mai are să citim, cu ce ne ajută pe noi cărţile?“, pusa de Chinezu pe blogul lui. Rostul cartilor nu...
-
Povestea lu Jester este un blog de unde orice mamica, sau tatic, sau bunica, sau bunic, sau matusa, sau sora mai mare, etc. poate descarca ...
-
Luni, 1 octombrie 2018, am primit prin posta mult-ravnitul permis de conducere. Eram foarte mandra de mine si ma umflam in pene ori de...
Ce frumos.ai scris Cristina:) Dumnezeu sa_l ierte si sa_i miroase eternitatea din cand in cand a cafea proaappat facuta:)
RăspundețiȘtergereAsa sa fie Anca, cum spui tu :) A fost un om bun si merita sa-i fie bine pe lumea cealalta.
ȘtergereCe reamintire frumoasa! Eu nu beau cafea, nu s-o lipit de mine in niciunul dintre colectivele in care am aterizat. Imi place mult mirosul, dar si pe al tigarilor il ador far sa le bag in gura :))) Sambata imi aminteam cu mama tatei despre tatal mamei care, oricati cozonaci ar fi avut la indemana, prefera painea mucegaita :))) Bine ai revenit! Ai revenit?! :))) Maria
RăspundețiȘtergereAm revenit Maria, ca mi-au ajuns si mie cuvintele acasa :)
ȘtergereCe amintiri frumoase ai despre tataie:) minunat om!
RăspundețiȘtergereA fost un om tare bun :) Dumneze sa-l odihneasca in pace!
ȘtergereDumnezeu să-l odihnească!
RăspundețiȘtergereBună cafeaua, dar și prăjitura de lângă ea!
Multumesc Zina :)
Ștergere