vineri, 14 februarie 2020

Sofer incepator - cap. 5: Dupa 10 500 kilometri

   Teoretic nu mai sunt sofer incepator din 26 septembrie 2019.
   In Romania "sofer incepator" se numeste soferul care are mai putin de un an de cand a promovat examenul pentru permisul de conducere. In acest an el este obligat sa afisezez pe parbrizul si pe luneta masinii pe care o conduce doua semne rotunde si galbene (una in coltul din dreapta jos a parbrizului si cealalta in coltul din stanga jos a lunetei). Aceste semne au rolul de a atentiona ceilalti participanti la trafic ca este posibil ca tu, incepatorul, sa faci unele greseli sau sa mergi cu viteza redusa. La implinirea unui an de la data la care ai fost numit oficial sofer, nu mai esti obligat sa afisezi acele semne pe masina pe care o conduci. Pana aici totul este clar.
   Ce faci insa daca nu conduci imediat dupa ce ti-ai luat carnetul si trec luni bune pana sa pui mana pe un volan? Ce faci daca ai condus foarte putin si foarte rar (nu ai o masina a ta, nu esti sigurul sofer din familie, iti este frica sa conduci, etc.) si te trezesti ca la implinirea unui an de posesiune a carnetului de sofer poti aduna pe degetele de la o singura mana plimbarile cu masina? Ce faci daca nu ai condus deloc in primul an? Si in aceste situatii treci automat la nivelul 2 - "sofer cu experienta"?
   Eu am condus aproape imediat dupa ce am primit carnetul de sofer. Am avut norocul sa am masina mereu la dispozitie si sa dispun de suficienti bani pentru benzina si taxe (RCA, ITP, impozit, rovinieta, taxa parcare). Am avut norocul sa fiu incurajata si am primit intelegere si calm atunci cand am avut nevoie. Am avut insa si stari de panica paralizante cand trebuia sa conduc si nu m-am avantat la drumuri lungi in primele luni. In aceste conditii, chiar daca in lunile ce au urmat am avut cateva drumuri lungi (unul pana in Dobrogea si cateva pana in Banat) si o gramada de fataieli prin Transilvania adoptatoare, la sfarsitul lui septembrie 2019, cand am implinit un an de soferie, nu aveam nici macar 9000 de kilometri parcursi cu masina.
   Pentru cei ignoranti in ale soferiei, 9000 kilometri parcursi intr-un an cu masina este destul de putin. Avem un prieten de familie care a condus 300 kilometri in prima lui zi de sofer, asta asa, ca o comparatie 😄
   Am auzit de la un sofer profesionist ca abia dupa 20 000 kilometri sofati poti sa zici ca ai experienta si acum il sustin si spun ca are dreptate. Experienta ai DUPA ce ai exprimentat, adica ai sofat, nu dupa ce a trecut un an de cand ai promovat examenul. Daca nu sofezi, nu te simti confortabil la volan, mai faci greseli, nu treci la nivelul 2.
   Din cauza celor enumerate mai sus, nu am sarbatorit cu surle si trambite marcarea unui an de la primirea permisului de conducere si nici nu m-am grabit sa dau "mamaligile" jos de pe parbriz si de pe luneta. Cu ele la vedere simteam ca sunt corecta fata de ceilalti participanti la trafic. Recunosteam ca sunt inca o incepatoare si eram ok cu asta 😊 Mi-am acordat timp sa hotarasc daca am acumulat destula experienta si daca este momentul sa trec, macar in vazul lumii, la stadiul de sofer cu experienta, prin urmare "mamaligile" mele au parasit masina abia pe la sfarsitul lunii noiembrie 😋 Legea permite acest lucru! Legea nu te obliga sa ai semnele de incepator pe masina daca ai mai mult de un an de la primirea permisului de conducere, dar nici nu-ti interzice! Sunt de parere ca ar trebui folosite de toti cei care nu se simt in siguranta la volan, indiferent de cati ani au trecut de cati ani au trecut de la examenul auto promovat. Macar sa te fereasca altii 😄
   Acum, dupa 10 500 kilometri, ca am trecut pragul de 10 000 kilometri in ianuarie 2020, recunosc ca inca experimentez in ale soferiei. Inca ma mai apuca nebunelile, mai rar ce-i drept, si am impresia ca incurc circulatia si ca nu reusesc sa plec de pe loc indeajuns de repede. Inca nu reusesc sa parchez masina perfect paralel cu drumul, o parchez mereu cu botul putin inclinat spre stanga 😋 Evit, cat este posibil, parcarile laterale si sofatul pe intuneric. Nu opresc niciodata acolo unde nu am voie. Semnalizez mereu intrarea si iesirea in si din sensul giratoriu. Pornesc fara frica la drum, chiar daca drumul ales imi este necunoscut. Faptul ca sunt singura in masina nu mai este motiv de hiperventilatie, nici drumurile foarte aglomerate nu mai sunt tabu.
   Cu zambet inainte spre 20 000! 😃

marți, 14 ianuarie 2020

Top personal al cartilor citite in 2019


   Am observat, cu uimire, ca au trecut 5 ani de la ultima postare de acest gen (Top personal al cartilor citite in 2014). Eram aproape sigura ca am mai facut acest top de cateva ori, in ani consecutivi, dar se pare ca m-am inselat. Pe blog mai apare topul cartilor citite in 2013 si, intr-o postare nededicata cartilor, o mentionare a cartilor citite in 2016.
   In 2019 am cam abandonat blogurile si le-am trecut la coada listei mele de prioritati. Nu stiu daca este corect sa spun ca am suferit de burnout. Mai degraba a fost o scadere in intensitate a dorintei de a scrie, de a poza si de a expune in mod public fragmente din viata, experientele si trairile mele. Efectiv nu vedeam rostul acestei munci, pentru ca este cu adevarat o munca blogareala. Incet incet am inceput sa-mi pierd cuvintele, ideile, creativitatea. In prima faza m-am revoltat si imi propuneam tot felul de provocari si deadline-uri, sfarseam insa cu procrastinare. Apoi am inceput sa privesc blogurile ca pe o corvoada, ca pe ceva ce nu mai vroiam sa fac. "Ce rost are?" - imi spuneam de fiecare data cand ideea de a scrie pe blog imi aparea in minte. De aici si pana la resemnare nu a mai fost decat un pas. Rezultatul? In 2019 am postat pe acest blog doar de cinci ori, iar din iulie nu am mai scris nimic.
   Azi am citit la Maria topul ei de carti citite in 2019 si m-am gandit ca n-ar fi rau sa scriu si eu despre topul meu al cartilor citite in 2019. Bineinteles ca "ce rost are?" a sarit repede de cur in sus si mi-a oprit tot avantul, omorand in fasa ideea de scrie pe blog. N-am mai vrut sa scriu. Am incetat de mult sa mai lupt cu resemnarea. Am fost insa curioasa sa vad ce am scris in alti ani si am inceput sa caut topurile cartilor citite in anii trecuti. Uimirea mea a fost foarte mare cand am constatat ca nu am pe blog decat 3 mentionari, dintre care una singura detaliata si completa. Asta m-a intristat. Cartile sunt foarte importante pentru mine, iar faptul ca nu am scris despre ele este grav. Cred ca asta a fost semnul pe care il asteptam 😋, pentru ca imediat am deschis o pagina de postare noua si am inceput sa scriu 😃
   La inceputul anului 2019 mi-am propus sa citesc 28 de carti si, cu bucurie, constat ca am citit 33 de carti - 11 478 pagini 👌👌👌 Da, nu scriu, dar citesc 😉



   Din totalul de 33 carti, 6 carti le-am notat cu 5 stelute, 8 carti le-am notat cu 4 stelute, 4 carti au primit 3 stelute, 13 carti au primit 2 stelute, iar 2 carti au primit o singura steluta din partea mea. Am observat ca in general nu prea acord 5 stelute din 5 unei carti, notarea mea tinzand spre 4 sau 3 stelute. Anul asta insa ori am fost eu prea rea si zgarcita cu acordarea notelor, ori am avut ghinionul de a citi o gramada de carti care aproape nu mi-au placut. 13 carti notate cu 2 stelute!!! Aproape jumatate din tot ce am citit in 2019!!!


   Spre deosebire de alti ani, cand aveam tendinta sa acord puncte din oficiu scriitorilor preferati, marindu-le astfel in mod nejustificat nota finala acordata cartii, anul acesta am fost mai onesta si am notat cartile cu nota exacta pe care o meritau din punctul meu de vedere. Poate de aici diferenta asta mare intre notele acordate inainte de 2019 si cele acordate in 2019. N-au mai promovat din mila 😋
   Inainte sa trec la topul promis in titlul acestei postari, vreau sa mentionez ca in 2019 am "facut cunostinta" cu bibliotecile stradale din orasul meu. Neaparat voi scrie despre asta mai in detaliu in viitorul apropiat!



   Revenind la carti, topul cartilor citite de mine in 2019 este urmatorul:
1. O logodna foarte lunga - Sebastien Japrisot
   Foarte frumos scrisa, foarte sensibila, foarte pe placul meu ♥♥♥ Dupa ce am terminat de citit ultima pagina, am strans tare cartea la piept si am ramas asa o vreme. Nu mi s-a mai intamplat asta pana acum :)
   Filmul l-am vazut anul trecut si mi-a placut si el foarte mult.

2. Elantris - Brandon Sanderson
   Da, da, da!!! De o mie de ori da :D
   Efectiv nu am putut sa o las din mana ieri! Are aproape 750 de pagini si eu am terminat-o in cateva ore :) Dor mi-a fost de o carte care sa ma captiveze atat de tare ♥♥♥

3. Satra - Zaharia Stancu
   Am citit-o cu sufletul la gura pana aproape de sfarsit, apoi sfarsitul m-a dezamagit. M-am tot gandit cum mi-as fi dorit sa se termine si mi-am dat seama ca nu as fi gasit un sfarsit mai bun. Atunci am realizat ca nu sfarsitul m-a dezamagit, ci faptul ca s-a terminat cartea :D
   Neaparat de pus in lista "obligatoriu de citit" de toti iubitorii de carte !!!! Merita! ♥♥♥

4. Razbunarea iertarii - Eric-Emmanuel Schmitt
   Cartea asta a spalat toate resentimentele si dezamagirea acumulate de la ultimele 3 carti citite de mine si scrise de Schmitt: Omul care vedea dincolo de chipuri, Adolf H. Două vieţi, Noaptea de foc.
Efectiv am devorat-o in doar cateva ore intr-o dupa-masa, asta dupa ce am amanat voit lecturarea ei, cateva saptamani de la cumparare, de frica unei noi dezamagiri.
   Minunat scrisa ♥♥♥

5. Visul calatorului - Stelian Zamora
   Foarte frumos scrisa ♥♥♥
   A scris Maria pe blogul ei un articol foarte frumos despre cartea asta

6. Lada fermecata - Bernard Malamud
   O colectie de nuvele foarte frumos scrise, toate cu final nesteptat. Le-am citit pe toate cu foarte mare placere ♥ Ia sa caut ce a mai scris Malamud! Se pare ca este un scriitor pe gustul meu :)
   Recomand!

7. Un om indurerat - Victor Ion Popa
   Colectie de texte scrise de Victor Ion Popa, texte ce nu au fost publicate in alte carti pana la data publicarii acestei carti.
   La finalul cartii este un inceput de roman, un roman ce nu a mai apucat sa fie terminat. Tare rau mi-a parut ca autorul nu a apucat sa termine acel roman! Inceputul promitea o lectura minunata ♥
   Daca dati peste cartea asta sau peste orice carte/text scris de Victor Ion Popa, nu ezitati sa o/il cititi!!! Veti fi fascinati :)

8. Panica - Lauren Oliver
   "Jocurile foamei" fara elementele fantastice si SF - cam asa as descrie cartea asta in doar cateva cuvinte :)
   Mi-a placut mult stilul in care a fost scrisa ♥ Povestea m-a captivat de la inceput pana la sfarsit ♥
   Perfecta pentru un cadou!

9. Ulii si porumbei. Marianna Sirca - Grazia Deledda
   Momente si scene foarte frumos descrise, cu ajutorul carora chiar am simtit si "vazut" personajele cu tot cu gandurile si sentimentele lor ♥ Pentru descrierea naturii se folosesc cuvinte si expresii tare frumoase, cuvinte care pun natura in randul personajelor ca si cum fara ea nu ar exista acea poveste ♥

10. Primele taine (Dracula's Kitchen #1) - Vlad B. Popa
   O poveste frumoasa, usor de citit si urmarit, intesata de retete vechi si poze minunate ♥♥♥
   Astept cu mare interes partea a doua :D

   Carti citite in 2019, care nu au ajuns in topul meu, grupate dupa nota acordata:
**** 4 stelute:
1. Simburele - I.A. Bassarabescu
   Povestiri frumos scrise Asa ceva nu mai gasesti in cartile nou aparute, deci este musai sa ne intoarcem si catre cartile vechi daca dorim sa citim ceva de calitate.
   Recomand!

2. Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor - Adrian Cioroianu
   In scoala nu am fost fan istorie, ba chiar imi aduc aminte foarte clar monotonia si plictiseala ce plutea in aer la acea ora. Ei bine, de cand am imbatranit imi cere sufletul sa aflu mai multe despre trecut. Ma bucur sincer cand aflu lucruri noi petrecute in vechime, cum s-a ajuns la o anumita situatie, cum a ajuns cineva intr-o anumita functie.
   Domnul Cioroianu are darul povestirii si o face fara lungiri inutile, dar fara sa omita detaliile importante. Am inteles ca este profesor de istorie :) Oare la el la clasa casca cineva de plictiseala? :D

3. Casa de chihlimbar - Tucker Reed, Larkin Reed Kelly Moore
   Foarte interesanta!
   Este o lectura relativ usoara, cu o tenta de incalceala mai ales spre final. Citita in 3 ore :)

4. Nicaieri nu e ca în Oz - Danielle Paige
   O continuare plauzibila a unei povesti clasice. Citita in 2 ore :D
   Mi-a placut mult aceasta rasturnare de situatie si m-a facut mai nerabdatoare sa citesc cartile seriei " Eliberarea Tinutului Oz" ♥♥♥, aceasta carte fiind un preludiu al seriei.

*** 3 stelute:
1. Sapte lucruri importante - Shelley Pearsall
   Intr-un fel mi-a amintit de Fratele mai mare - Méhes György, din pricina personajului principal.
   Este usor de citit si chiar interesanta, chiar daca din cand in cand te ia cascatul. Nu este o carte captivanta si nici nu te "obliga" la lecturare fara oprire. Tot timpul am avut impresia ca povestea este ambalata prea frumos si prea sigur. Nu cred ca va urca in topul cuiva mai sus de jumatate.

2. Sfatul medicului - Viorel Cacoveanu
   Zambesti citind cartea asta, dar zambesti amar. Povestirile sunt inspirate din viata traita de romani inainte de revolutie. S-a vrut a fi haz de necaz, insa faza cu hazul nu prea a iesit cum trebuie.

3. Zuleiha deschide ochii - Guzel Yakhina
   Mi-a lasat un gust usor amar...
   Povestea a fost foarte captivanta pana pe la jumatate, apoi parca a fost scrisa de altcineva, cineva care nu prea dadea doi bani pe personajele deja conturate, pe ideea deja pornita. Ultimele randuri ale cartii au salvat-o de la notarea cu doua stelute. Au fost exact ce trebuie :)

4. Din experienta unui automobilist lipsit de experienta - Leon Sarateanu
   Usor de citit, chiar amuzanta :)
   Autorul incearca sa parodieze soferul incepator. Uneori ii iese, alteori nu :) Per total, a fost ok.

** 2 stelute:
1. Printese necuviincioase - Linda Rodríguez McRobbie
   Nu a fost chiar ceea ce ma asteptam sa aflu, ba chiar a fost o dezamagire.
   Titlul m-a facut sa cred ca voi afla povestile unor printese adevarate care nu s-au multumit sa fie printese si atat si care au vrut altceva de la viata. Ei bine, am aflat povestile greu de inghitit ale unor fete cu titlu de printesa, toate cu finaluri foarte triste. Povestile se bazeaza mult pe legende si presupuneri, mai putin pe fapte reale si documentari serioase.

2. Viata si aventurile lui Mos Craciun. Vrajitorul din Oz - L. Frank Baum
   Povesti pentru copii :)
   Am citit-o doar pentru ca urma sa citesc seria "Eliberarea tinutului OZ" scrisa de Danielle Paige si am vrut sa incep cu inceputul :)

3. si 4. Anul tau perfect - Charlotte Lucas
   Sunt doua volume, amandoua au primit doua stelute de la mine.
   Desi initial promitea a fi o lectura interesanta, la final mi-a lasat impresia unei povesti trase de par si cam falsa. Nu stiu daca autoarea a dus lipsa de cuvinte potrivite sau traducerea a schingiuit textul original, cert este ca la mine a avut doar efectul datului ochilor peste cap.
   Am avut volumele astea doua de multa vreme pe lista de dorinte si abia am asteptat sa le citesc.           Mda...

5. Contesa de Charny - Alexandre Dumas
   Daca as fi fost interesata macar putin de sfarsitul Mariei Antoaneta si a lui Ludovic al XVI-lea sau de revolutia franceza, aceasta carte mi s-ar fi parut geniala. Cum eu insa am vrut sa citesc povestea contesei de Charny, ma declar profund dezamagita de acest roman.
   Sincer, nu inteleg de ce autorul a dat acest nume romanului. Contesa apare foarte rar in peisaj si nici macar nu are un rol in povestea predominanta.
   Bifata la citite in diagonala.

6. Nu putem evada din istoria noastră (Cea mai frumoasa poveste #2) - by Adrian Cioroianu
   Mult mai mult mi-a placut primul volum. Si acesta este interesant pentru cei pasionati de istoria recenta, cea din jurul anului 1989. Pentru mine insa, care am trait bucata asta de istorie, nu prezinta un mare interes din punct de vedere al curiozitatii. Mai cu placere am citit despre bucatile de istorie pe care nu le-am trait :)

7. Povestea mea - Michelle Obama
   Tot timpul am avut impresia ca imi scoate mie ochii ca ea este o femeie de culoare inalta. Ok, esti constienta de felul in care arati, de asemenea esti contienta ca poti face orice iti propui, atunci de ce tii mortis sa-mi tot pomenesti culoarea pielii tale sau genul tau?
   Imi place Michelle Obama. Mi se pare o femeie frumoasa si puternica. Scriitoare buna insa nu este :)

8. Inocentii - Ioana Parvulescu
   Am fost tentata sa o notez cu o singura steluta, aceea care spune ca nu mi-a placut deloc cartea asta, apoi m-am razgandit brusc si am bifat doua stelute. Nu a fost genul meu de carte. Mi s-a parut plictisitoare si nu am reusit in niciun moment sa-mi inchipui fetele personajelor, nici macar casa care era evocata ca si personaj.
   Am citit in recenzia cuiva ca aceasta carte este doar o colectie de compuneri de clasa a IV-a si ii dau dreptate. Autoarea s-a chinuit sa puna in vorbe sentimente profunde si amintiri dragi, insa nu a gasit cuvintele potrivite, prin urmare rezultatul final lasa mult de dorit.

9. Dieta de 17 zile - Mike Moreno
   Sfaturi universal valabile, de bun simt, nimic iesit din comun sau nemaiauzit.

10. Opere vol. 2 – Momente si schite - Ion Luca Caragiale
   Greu, foarte greu a mers lectura acestei carti!
   Nu contest ca este un clasic al literaturii romanesti, insa mie mi-a fost greu sa-l citesc. Foloseste multe cuvinte care in prezent nu mai sunt folosite in limbajul uzual, prin urmare sunt greu de inteles si de citit. Multe pasaje nu le-am inteles deloc, prin urmare le saream sistematic. O lectura ciopartita, care nu mi-a facut placere.
   Daca mie mi-a fost greu sa-l citesc, imi inchipui cat de greu le este adolescentilor sa-l citeasca si sa-l inteleaga :(

11. Adio - Honoré de Balzac
   Uneori prea multe detalii strica :)
   In doua dintre nuvele se exagereaza cu detaliile prea putin importante. Alte doua nuvele insa mi-au placut.
   Facand media, a iesit notarea cu doua stelute :)

12. Ugly love. Despre fata urată a iubirii - Colleen Hoover
   Mega siropel, cu final interesant.

13. O sa te tin in brate cat vrei tu si inca o secunda - Ioana Chicet-Macoveiciuc
   Nu am rezonat cu mai nimic din carte. La un moment dat mi se parea ca ma judeca pentru tot ce-am facut eu in anii cu bebe la purtator si am luat-o personal :)))
   Am acordat doua stelute pentru ca inceputul cartii m-a pacalit ca este o carte interesanta. Doar inceputul a fost interesant, apoi a trecut totul pe langa mine.

* 1 steluta:
1. Angelica si complotul umbrelor - Anne si Serge Golon
   Nu am cascat atat la o carte cat am cascat citind cartea asta :( Parca imi pica praf de somn in ochi dupa 1 pagina citita, iar asta nu mi s-a mai intamplat pana acum.

2. Livada cu aripi - Nicolae Lupu
   Cartea asta este ca un film romanesc: vezi ca actorii spun ceva, dar tu nu intelegi nimic. Chiar am vrut sa-i dau o sansa, insa ea nu a dat nimic la schimb.

   Gata! Uf, greu a fost! Munca grea blogareala asta!
   Pentru anul 2020 mi-am propus sa citesc 29 carti.
   Pentru cartile care se pot cumpara am pus link catre magazinele online, pentru celelate am pus link catre Goodreads. Mentionez ca link-urile catre magazinele online imi pot aduce un mic comision din partea magazinului in cazul in care cel care a accesat link-ul sfarseste vizita cu o comanda. Accesarea link-urilor nu este conditionata de o achizitie si nici nu este platita de vizitator.

vineri, 19 iulie 2019

File de jurnal - 99

Pentru astazi (data/ora) - 19 iulie 2019, ora 10:03

 Afara ... este o vreme minunata ♥ Soarele straluceste, pasarelele ciripesc, o melodie draguta canta in surdina (!!!) la teresa din fata biroului meu. Este neobisnuit de liniste pentru o zi de vineri.

 Ma gandesc ... Imediat trece si luna asta! Trec zilele ca nebunele. Ralu a fost in concediu in tara pentru 3 saptamani si nici nu stiu cand au trecut atat de repede. In dimineata asta au plecat. Kika este tare faina si are piciorute atat de mici ♥♥♥

Sunt recunoscatoare pentru ... increderea la volan recent capatata. Am asteptat cu mare nerabdare momentul asta si acum il savurez la maxim ♥

 Din bucătărie .... Frigiderul este cam gol, dar este curat. Aragazul are nevoie de o spalare, dar nu este o urgenta. Azi mancam fast food, ca doar este prima zi de festival. Festivalul Medias, cetate medievala

 Cu ce sunt imbracata ... Pantaloni negri de stofa, tricou alb simplu, adidasi albi.

 Citesc ...  Angelica si complotul umbrelor - Anne si Serge Golon.
Nu prea ma prinde cartea asta si o citesc doar pentru ca nu mai am nimic de citit.

 Ascult .... muzica de la terasa din fata biroului meu.

 In casa ... a fost mutata mobila din camera junioarei si tot in camera ei a fost montata draperie noua. Mai trebuie zugravit tavanul pentru ca s-a patat la ultima ploaie, dar nu este o urgenta.

In gradina/pe pervaz... Pe pervaz au ramas doar 3 ghivece cu violete, doua cu flori roz si una cu flori in degrade mov cu alb, in rest toate au murit. Am pus in doua ghivece frunzulite la prins, dar inca nu dau semne bune. Cele 3 orhidee primite in dar anul trecut de ziua mea sunt superbe ♥♥♥ M-au bucurat cu foarte multe flori si am invatat sa le ingrijesc si pe ele. Crinul a inflorit o singura data.
   In gradina am plantat de curand doua cuiburi de rabarbar. Frunzele sunt cam pleostite si nu au culoare prea sanatoasa, dar eu tot sper sa sa prinda. Rosiile sunt maricele, dar si plantele au crescut cat pomii. Plantele de castraveti sunt tare anemice anul asta, dar sunt pline de flori. Ardeiul inca nu a inflorit. Trandafirii, in special cel rosu, parca au cel mai bun an pentru boboci si flori ♥ Trandafirii galbeni au un miros tare placut ♥♥♥
   Petuniile nu au fost chiar pe val anul asta, prin urmare au preferat sa nu se dezvolte si sa ramana mai mici si mai sarace in flori ca anul trecut. In schimb Mana Maicii Domnului a crescut foarte frumos si ne imbata cu mirosul ei ♥♥♥
   O alta surpriza frumoasa mi-au facut muscatele, care nu doar ca au supravietuit iernii, dar si au inflorit ca nebunele anul acesta ♥♥♥







 Unul dintre lucrurile mele preferate ... este mai nou plimbatul cu masina 😃

 Melodia preferata momentan... Skrillex & Damian "Jr. Gong" Marley - Make It Bun Dem

 Noutati ... In gradina au aparut doua casute, una pentru pasarele si una pentru pitici 😃



   Teodora este liceana incepand din toamna ♥ Lunile care au trecut au fost pline de emotii si asteptare, insa totul s-a terminat cu bine ♥ Trecem la urmatorul nivel 😃
   Condusul meu este tot mai bun si am scapat de anxietate. Am facut cateva drumuri lungi anul acesta, unul chiar de 7 ore dus 7 ore intors, si experientele astea acumulate au ajutat foarte mult in a-mi forma stilul de condus. Primesc complimente pentru cum conduc, iar asta ma bucura peste masura 😃 Am o noua porecla: Shumi 😂
   In plimbarile noastre am dat peste cateva locuri superbe, printre care trei lacuri si cateva castele si biserici fortificate. Ne-am propus sa vizitam cat mai multe locuri noi anul acesta, mai ales de cand am descoperit cate poti vedea relativ aproape de casa 😄

  Ultimul film vazut ....13 Going on 30 - o comedia draguta. A primit nota 7 de la noi.

 Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtășesc:

Poza facuta aseara, la iazul din Alma, format prin bararea pârâului Geacăş.

joi, 23 mai 2019

Sofer incepator - cap. 4: Na ca masina are cinci viteze!


   Peste 3 zile se implinesc 8 luni de cand am carnet de sofer.
   Putin cate putin am prins mai multa incredere la volan. Motive sa nu conduc in continuare imi gaseam cu mare usurinta, insa ma opream la timp, luam cheia de la masina si imediat plecam undeva. O vreme drumuri lungi insemnau pentru mine tot ce depasea o ora. Avand in vedere insa ca mergeam destul de incet, 60 - 70 km/h, o ora de mers nu insemna o departare prea mare de casa. Asta insa nu m-a oprit sa ajung la Tg. Mures sau la Sibiu. Nu ma concentram pe timp, adica sa ajung cat mai repede, ci pe corectitudine si semne de circulatie. 
   La Tg. Mures ne-a prins ploaia si noaptea, drumul este foarte prost sau deloc semnalizat, farurile masinilor ma orbeau... Cred ca am mers mult cu 20 km/h. Efectiv ne-am tarat pana acasa! Am fost ca o carpa cand am parcat in fata portii. Ma dureau foarte tare ceafa si genunchiul drept. 
   Drumul la Sibiu mi-a dat o incredere fantastica in mine. Este un drum bun, fara gropi, bine semnalizat si am plecat devreme, astfel am eliminat posibilitatea de a ne apuca iar noaptea pe drum 😀 Am fost foarte relaxata la volan si nu m-am stresat pentru nimic. Am avut o zi buna de condus! Ma simteam sofer de sofer si eram toata numai zambet. Simteam ca pot face inconjurul lumii cu masina 😁
   A fost de ajuns ca intr-o zi sa ma claxoneze un tir grabit, ca mi-a disparut tot zenul si anxietatea a luat iar stapanire pe mine. Nici macar nu gresisem nimic, doar ca nu am zburat in secunda doi la verdele semaforului. Asa tare m-am pierdut, ca am turat masina de-a luat-o gaia pana la urmatorul semafor. Uitasem de schimbatorul de viteza. Imi batea inima in gat, iar in urechi imi urla marea. Imi aredea fata atat de tare ca puteam sta in locul unui semafor fara probleme.
   Frica asta ca incurc circulatia si ca nu am ce cauta pe strada se accentua fara motiv intemeiat si bineinteles ca am inceput sa fac iar greseli de incepator, in special sa merg cu motorul turat pentru ca nu schimbam vitezele. Trebuie sa recunosc ca sotul meu a fost cel care m-a impins de la spate si nu m-a lasat sa "ma las de meserie". Am continuat sa ma duc seara tarziu dupa el la serviciu si incet incet am inceput sa-mi revin.
   De revelion am fost invitati la Vintu de jos, jud. Alba. Drumul asta urma sa fie cel mai lung drum facut de mine cu masina, pana la acel moment, 2 ore dus. Sa mai zic ca totul a fost bine? 😀 Atunci am realizat cat de mult imi place sa conduc in afara localitatii ♥♥♥ Nu sunt deloc stresata ca incurc pe cineva, nu claxoneaza nimeni, nu sunt nevoita sa opresc din 5 in 5 minute la treceri de pietoni. Datorita acestei revelatii, nu m-am mai codit niciodata sa plec cu masina la drum lung, dimpotriva! Asa ca au mai urmat si alte drumuri in alte localitati.
   Urmatorul drum lung (5 ore la dus, 4 la intors pentru ca a fost drumul liber) a fost la Lugoj, jud. Timis. Cu ocazia asta am ajuns pe autostrada. Nu era prima data, deoarece mai mersesem pe autostrada, insa doar pentru cateva minute si nu am depasit 80 km/h. De data asta aveam bine de mers pe autostrada, asa ca m-am gandit sa incerc sa merg cu 100 km/h. Spre surprinderea mea, nu simteam ca merg cu viteza, dimpotriva, simteam ca merg incet. Ma uitam la vitezometru si nu-mi venea sa cred ca merg cu 100 km/h!!! Sotul meu a inceput sa rada si mi-a zis ca daca tot vreau sa merg cu suta, ar fi bine sa schimb in a cincea.
   A cincea??!!??
   Stiam ca exista, dar era mai mult o legenda pentru mine. Niciodata nu m-am gandit ca o voi folosi!!! 
   "Cum sa dau in a cincea???" - l-am intrebat eu panicata. 
   "Nu stii sa dai in a cincea?" - ma intreaba el suspicios, ridicand o spranceana.
   " Stiu! Doar ca imi este frica!"
   "N-are de ce sa-ti fie frica! Apasa ambreiajul si schimba viteza." - mi-a zis el calm.
   Ridic usor piciorul de pe acceleratie, apas ambreiajul, dau maneta pe mijloc, apoi o imping la dreapta si sus. In timp ce las ambreiajul, apas acceleratia si am grija sa mentin viteza legala. 
   "Na ca ai dat a cincea!" - zice razand sotul meu. 😂
   He, he!!! Ce viteaza m-am simtit! Ba chiar la un moment dat ajunsesem la 140 km/h, dar imediat am incetinit, cand mi-au picat ochii pe vitezometru 😀 Te fura autostrada asta! Ai impresia ca mergi atat de incet! In plus nu vine nimeni din fata 😋😋

miercuri, 6 februarie 2019

Sofer incepator - cap. 3: Hai cu a patra sau cum am trecut la urmatorul nivel


   A venit si ziua in care a fost musai sa iesim din localitatea de resedinta si sa mergem in alta localitate, la Smig. Drumul pe care urma sa circulam cu masina era unul deloc aglomerat, destul de bun, dar cu multe curbe, pante si rampe. Trece prin cateva comune/sate, deci pe aproape jumatate din distanta se merge cu maxim 50km/h.
   Orice incepator stie ca in primul lui an de conducere este obligat sa mearga in afara localitatii cu 20 km/h mai putin decat limita maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula. Deci daca limita maxima este 90 km/h, el va merge cu 70 km/h. Daca limita maxima este 70km/h, el va merge cu 50 km/h. Eu plecam pe un drum national, ajungeam pe un drum judetean si terminam calatoria pe un drum comunal. Teoretic pe aceste categorii de drum viteza maxima admisa in afara localitatii este 90 km/h, pentru incepatori 70 km/h, daca nu exista alte indicatoare de viteza. Ei bine, eu am mers cu 40 km/h aproape tot drumul! In curbe incetineam si mai mult! De ce?
   Conducand doar in localitatea de resedinta, ajunsesem sa invat strazile si cum sunt semnalizate si stiam pe unde trebuie sa o iau ca sa ajung la o anumita adresa. Acum ieseam din zona mea de confort, nu stiam drumul si simteam ca trebuie sa fiu si mai atenta. Prin urmare, nivelul meu de incordare, stres si anxietate se indrepta vertiginos catre nivelul maxim. Am pornit la drum foarte incordata si excesiv de atenta in fata. Intorceam capul doar cat sa ma asigur in oglinzile laterale si imediat eram iar cu privirea pironita in fata. Nu eram atenta la ceea ce-mi spunea sotul meu, nu ii raspundeam la intrebari, am cerut sa opreasca radioul. Mi se parea ca merg cu viteza luminii si aveam tendinta sa incetinesc. In panta am mers cu abreiajul calcat, de incepuse sa miroasa a ars in masina. In rampa urcam bine, dar in curbe incetineam pana la 20 km/h. Ba turam masina de facea ca naiba, ba mergeam cu viteza melcului bolnav si masina trepida. Parca uitasem de schimbatorul de viteze! A fost groaznic! Abia am folosit viteza a treia, cat despre a patra viteza... nici nu am bagat-o in seama. Nici nu era cazul la cat de incet am mers.
   Partea buna a fost ca nu am fost nevoita sa opresc prea des, prin urmare nu m-am chinuit prea mult cu plecarea de pe loc. De frica sa nu-mi mai moara motorul la plecarea de pe loc, calcam bine acceleratia si turam motorul de numa, iar Katiusa pleca cu huruieli si scartait de roti. Ce-am mai chinuit-o!
   Un drum de 25 minute l-am facut in 40 minute. Am ajuns totusi cu bine la destinatie si apoi inapoi acasa.
   Acelasi drum l-am facut iar la o saptamana distanta, de data asta singura. Nu vreau sa ma laud, dar parca am mers mai bine. Cateva minute am mers chiar cu 60 km//h 😅 Aveam mai multa incredere, dar asta doar pentru ca am avut timp o saptamana sa exersez si sa stapanesc binisor pedalele masinii. Nu-mi mai murea motorul la plecarea de pe loc, ma imprietenisem cu frana de mana la plecarea in rampa, ba chiar am descoperit (din greseala, in parcarea unui supermarket) cum dau faza lunga. In fiecare seara am iesit cu masina, deoarece mi-am luat angajamentul sa il aduc eu acasa de la serviciu pe sotul meu. Cat timp il asteptam sa iasa de la serviciu, exploram bordul masinii si pe principiul "asta ce face?" am aflat pentru ce este fiecare buton si maneta. Acum aveam curaj sa las radioul pornit in timp ce conduceam, iar asta am simtit-o ca pe o mare victorie personala.
   A doua zi dupa ce am mers singura cu masina la Smig, am plecat cu familia la Sighisoara. Vorbim de un drum mai lung (aproximativ 50 minute) si un pic mai aglomerat. In general am mers cu 60 km/h, ba chiar si cu 70 km/h cateva minute. In sfarsit am dat in a patra!!! Nu ma simteam insa in siguranta, am inceput sa am palpitatii si am scazut viteza inapoi la 60. I-am spus sotului meu ca la viteza aia ma simt confortabil si ca nu vreau sa maresc viteza. Mi-a raspuns ca nu ne grabim si sa merg cu cat vreau eu 😃 M-a mirat foarte tare faptul ca nu m-a claxonat nimeni, asa cum mai pateam in oras. Cei care vroiau sa mearga mai repede, ma depaseau si gata. Fara claxoane, fara nervi, fara stres. Mi-a placut foarte mult acest lucru!
   Pozitia perfecta la volan mi-am gasit-o dupa aproape o luna de condus. Imi trageam scaunul destul de mult in fata pentru ca aveam impresia ca nu ajung cum trebuie la pedale. Din aceasta cauza eram foarte aproape de volan, volanul se freca de burta mea si nu il puteam manevra cu usurinta. In plus aveam piciorul drept foarte incordat pe acceleratie si ma durea mereu genunchiul dupa ce coboram din masina. Intr-o seara am fost inspirata de o melodie de la radio. Mi-am pus pe cap gluga de la bluza de trening, am lasat scaunul mai in spate, am dat muzica tare si.... am pornit la drum ca un sofer smecher, fara sa-mi dau seama de schimbari 😅 Traiam muzica si ea m-a ajutat sa ma relaxez. Eram relaxata, mai curajoasa, dar in acelasi timp foarte atenta la drum. Melodia aia nu mi-a lasat gadurile sa ma duca spre anxietate, nu imi mai faceam scenarii in avans, mi-a scos la iveala instinctele corecte si m-a facut sa conduc asa cum trebuie. Abia cand am ajuns acasa si am oprit masina sotul meu m-a intrebat ce s-a intamplat 😄 A fost prea uimit sa zica ceva cat am fost in masina si nici n-a vrut sa riste sa ma scoata din starea aia 😃
   "Asa sa conduci in fiecare zi!" - mi-a zis.
   N-am condus eu asa in fiecare zi, dar cu ceva am ramas dupa experienta asta: am aflat ca ajung la pedale si daca nu ma frec de volan 😄 Deja am trecut la urmatorul nivel!
 
 

Cele mai citite articole din acest blog