Julie & Julia

Julie Powell (Amy Adams) este un functionar public si o scriitoare ce nu-si poate termina cartea din lipsa de inspiratie, nemultumita de faptul ca viata trece pe langa ea si nu a realizat nimic ce merita amintit. Isi propune sa faca ceva ce o reprezinta si ii face placere, luandu-si limita de executie un an. Incercarea ei de a găti într-un an toate cele 524 de rețete din cartea Juliei Child (Meryl Streep), Mastering the Art of French Cooking, reprezinta o sarcina pe care doreste sa o duca la indeplinire cu orice pret. Este ferm convinsa ca aceasta incercare este un colac de salvare, o dovada ca nu este inutila si ca poate duce la bun sfarsit orice isi propune. Fiecare zi din acest an si fiecare reteta incercata in bucataria ei minuscula este povestita intr-un blog - decizia asta se va dovedi a fi foarte inspirata.

Filmul prezintă în paralel si viața pariziană a Juliei Child (Meryl Streep), o doamna maritata la o varsta inaintata (40 ani) care din dragoste pentru sotul ei invata sa gateasca. Ia lectii de la un maestru bucatar si urmeaza cursurile unei scoli renumite de bucatarie. Dupa ce termina scoala, se asociaza cu alte doua doamne si incep sa scrie o carte de bucate in care descrie retete frantuzesti pe intelesul tuturor gospodinelor. Abia dupa 8 ani reusesc sa termine, insa cartea este atat de stufoasa ca este refuzata pentru publicare. Atunci trebuie sa o ia de la capat.

N-am sa povestesc tot filmul. Va las sa descoperiti voi restul. Ca sa va fac si mai curiosi, va las sa vedeti trailer-ul :

Iata, a venit Craciunul !

Ne apucam cu cateva zile inainte sa pregatim tot felul de bucate, de zici ca vine sfarsitul lumii si murim nemancati. In magazine este prapad, oamenii sunt nervosi, irascibili, anti-sociali, obositi. Cumpara tot si cheltuie o mica avere pe lucruri fara de care ar putea traii fericiti in continuare. Fac mancare cat pentru o armata, chiar daca jumatate din ea va ajunge la gunoi. Lasa sa fie!
Si daca tot e, sa si mancam, sa bem si sa ne veselim!
Apoi ne este rau, ne dam si matele afara, bolim vreo doua saptamani si ne alegem si cu un ficat marit, cateva kilograme in plus si cu sadisfactia ca anul asta am cheltuit mai mult decat anul trecut. Sa moara Fane de ciuda! Oricum avem mai multe beculete sclipicioase, colorate si enervante la balcon decat el. Sac!
Vom vedea noi cum platim ratele la banca si vom vedea cu ce platim facturile luna viitoare. Acum sa ridicam paharele in cinstea noastra si sa mai ingitim o sarma.
De obicei Craciunul scoate ce este mai bun din oameni, insa nu stiu in ce galaxie este obiceiul asta. M-as muta acolo fara sa clipesc.
Asta este un gand acid rezultat la ceas de noapte in urma unei indigestii si a unei deceptii si trebuie luat ca atare. Personajele sunt fictive si nu corespund realitatii, iar marmota invelea ciocolata.
Craciun fericit si light tuturor !

Dictionar explicativ:

light
- s lumină f; bec n
- adj luminos; deschis (la culoare)
- adj uşor delicat; slab; neserios
- vt light (up) a aprinde; a ilumina

Unde dai si unde crapa

Sunt in doliu.
Vreau sa jelesc si sa plang persoana draga care a plecat definitiv din viata mea. Vreau sa-mi iau la revedere pentru totdeauna de la omul care a insemant ceva in viata mea.
Dar nu ma lasa altii. Nu ma lasa grija permanenta ca toata lumea trebuie sa se simta bine (de parca au venit la nunta nu la inmormantare), sa primeasca prosoape si pungi pline, sa aiba patru feluri de mancare si bautura sa-si puna si in cap.
Ma streseaza la maxim asa numitele obiceiuri de inmormantare care, dupa parerea mea umila, nu-si au locul in casa cernita.
Ma scoate din sarite faptul ca in loc sa te aline si sa-ti ofere un umar pe care sa plangi in voie, cei de langa tine sunt mai preocupati de faptul ca la priveghi nu ai servit gogosi, sau ca nu ai cumparat prosoape deosebite pentru popa si cantor, sau ca porti un ilic care nu este negru, sau ca am pus pe mine cateva kilograme de la ultime intalnire...
Ma omoara datoriile facute pentru a multumi pe toata lumea intr-un moment in care asteptam o vorba buna, un pic de ajutor sau un gand curat si sincer.
Of! Decat sa mori, mai bine stai in viata. Macar asa poti evita sa intalnesti nesuferitele de rude care te judeca si te toaca si te fura, poti intarzia momentul in care sa spui "la revedere!", poti spune "afara din casa mea si sa nu va mai intoarceti!".
Tataie, sa-ti fie bine acolo unde te-ai dus. Dumnezeu sa te odihneasca!

Eclipsa

"Bella?...Vocea suava a lui Edward a venit din spatele meu. M-a impins in bratele sale dintr-o data si m-a sarutat. Sarutul lui m-a inspaimantat. Era prea multa tensiune, era prea puternic, de parca i-ar fi fost frica ca aveam doar prea mult timp ramas pentru noi."

A treia carte din colectie aduce in atentia nostra doua iubiri diferite insa foarte puternice care duc o batalie continua pentru a acapara in totalitate inima Bellei.
Ma gandeam sa fac un rezumat al acestei carti si sa scriu mai mult insa nu o voi face. Cartea asta m-a adus la limita disperarii cu nehotararea Bellei, cu rabdarea de neimaginat a lui Edward si cu insistenta lui Jacob. Eram hotarata sa o abandonez neterminata insa facea legatura cu ultimul volum si curiozitatea mea a fost prea mare. Cred ca ati ghicit ca " Eclipsa" nu s-a numarat printre preferatele mele. Chiar sunt de parere ca nu este mai mult decat o carte de " umplutura" cu o poveste trasa de par si lungita la infinit.
Trebuie citita insa. De ce? Exact pentru motivele enumerate mai sus :) si pentru ca va aduce mai aproape cu o etapa de finalul mult asteptat.

Oana Pellea. Jurnal 2003-2009 - Oana Pellea

O carte minunata scrisa simplu si frumos de o doamna, o actrita, pe care eu o admir si o iubesc. Cateva randuri din carte:

„Odată, la teatru, am auzit prin ţeava de la calorifer cum eram desfiinţată. Cabina mea era sus, iar jos erau colegele şi chiar prietenele mele. Eram pe scaun la masa de machiaj, singură în cabină. Dintr-odată, mi-am dat seama că caloriferul mă înjura straşnic. O clipă am avut senzaţia că nu e bine ce se întâmplă cu mine, de am început să aud voci… M-am apropiat de calorifer, care era foarte „supărat“ pe mine, şi mi-am dat seama că prin ţeavă venea sunetul. Liniştită, am coborât scările şi le-am rugat pe fetele din cabina de jos să aleagă: ori să vorbească despre altceva, ori să cheme pe cineva să repare caloriferul, că se aude tot în cabina mea. N-am aşteptat nici o replică şi am plecat în culise. Acolo era linişte. Am intrat în scenă”.

„Poezia unei ţări disperate. Sunt prea puţine tarabe. Oamenii îşi înşiră preaplinul direct pe pământ sau pe ziare. Noroi. Merg cu ochii în jos şi prin faţa lor trec de toate, pantofi, blănuri, piuliţe, cutii, flori de plastic, becuri, o Biblie, creioane (...) … de toate.Mă opresc. Pe un ziar se odihneşte chipul lui tata. Se uită la mine zâmbind. E discul de vinilin cu Nea Mărin. Nu ridic ochii şi o întreb pe cea care-l vinde: „Cât vrei pe Amza Pellea?“ „Zece lei, domniţa…“, vine răspunsul. Nu zic nimic. Adaugă: „Haideţi că nu e mult. Merită, săracu’. A fost artist mare şi om bun.“Scot zece lei şi plec cu tata acasă”.

Am citit cartea asta intr-un moment in care aveam nevoie sa stiu ca si altcineva are aceleasi ganduri ca ale mele. Nu as fi creut niciodata ca o femeie extraordinara cum este Oana Pellea se poate simti singura, parasita, urata, neiubita, neinteleasa. Recomand aceast jurnal. E bine sa cunoasteti un om, un actor, si dincolo de blituri emisiuni si filme.

Lupte de fiecare zi

Aveam in plan curatenia de toamna in toata casa cu tot ce implica ea : mutat mobila, frecat si spalat fiecare coltisor al casei, schimbat garderoba de vara cu cea de toamna-iarna... Ce ganduri! Tot ce-am reusit a fost spalarea aragazului si a gresiei si faiantei din baie si din bucatarie. In rest nimic. Nici macar in viata si in gandurile mele nu reusesc sa pun un pic de ordine. Macar o lista de prioritati sa o prind cu magneti pe frigider sa o vad tot timpul... Nimic.
Tot timpul am impresia ca am multe de zis dar de la o vreme pur si simplu nu-mi mai gasesc cuvintele. Ma trezesc ca nu pot transforma in propozitii inteligibile o idee ce-mi ocupa mintea la un moment dat, ca trec foarte repede de la un gand la altul, ca ma pierd in detalii neimportante. Nu mai am timp! Nu mai am timp sa ma joc cu fetita mea, nu mai am timp sa citesc, nu mai am timp sa dorm, nu mai am timp sa traiesc. Sunt tot timpul pe fuga. Si fug si fug si tot am impresia ca ajung pe ultimul loc. Catre ce ma indrept? Ce vreau de la mine? La ce ma astept?
Nu inteleg cum alte femei se descurca cu toate : familie, cariera, gospodarie, dragoste... Eu m-am ratacit pe drum si nu-mi gasesc reperul. Nici macar luminita de la capatul tunelului nu o mai vad. Asta inseamna ca am un inceput de depresie sau doar ca sunt obosita? Nu am timp sa dorm.
Vreau ceva... Vreau sa traiesc, sa ma simt bine in pielea mea, sa reincep sa visez, sa iubesc, sa vad jumatatea plina a paharului. Pana atunci trebuie sa duc o lupta continua cu frustrarile, cu teama, cu scarba, cu nelinistea, cu straile de sfarseala. Am momente in care simt ca ma preling si nu am puterea sa ma adun. Si vreau sa lupt, dar nu mai pot. Dezertez. Am dreptul.
Cand vine noaptea, somnul intarzie sa apara si in mintea mea urla o gramada de ganduri. Le spun: „Si maine e o zi! Lasati-ma in pace!”, dar ele sunt mai multe iar eu dora una. Inca o batalie pierduta... Poate daca le las in pace sa urle, ma lasa si ele pe mine sa dorm. Dar nu! Tot nu ma lasa. Sunt epuizata dar ochii refuza sa se inchida. Privesc cu insistenta un puct luminos din tavan. Daca-l mai fixez mult o sa fac o gaura pana in camera vecinului. Macar de era vreun Adonis...
Nu stiu cand am adormit si nu stiu daca am dormit. Sunt ametita si ma dor toate. O noua zi, o noua batalie. Lipsa de consideratie si de respect, cuvinte urate, lacrimi. Sa mai continui lupta sau sa capitulez? Cu ultimele puteri imi strang lucrurile de pe birou, inchid fermoarul la geanta si plec acasa. Ma dau batuta. Nu mai pot. Mereu zic asta. A doua zi insa o iau de la capat. Nu stiu de unde am atata putere si nu stiu de ce mai lupt. Mereu ma intreb : Mai are rost? Mai vreau?

Un vis

E miercuri dimineata si eu visez.
Visez ca zbor si ca nimic nu ma poate atinge. Nu mai sunt trista, nu mai am probleme, nu mai plang. Trag aer in piept si zbor. Ma uit in jos si vad cum ma detasez de toate. Nu ma mai tine nimic legata. Sunt libera.
Strang un nor in brate, mangai o raza, nu ma gandesc la nimic. Savurez momentul.
De ce trebuie ca visele sa aiba sfarsit?

Sursa imagine : http://photos.raniasplace.com/gallery/displayimage.php?album=1&pos=78

Lucruri necesare

" “Ce Dumnezeu ai in geanta asta, ca are o tona?” ma intreaba intr-o dimineata sotul meu. Sincer?! Nici eu nu stiu chiar tot ce am in geanta, dar..."

Continuarea o puteti citi AICI : http://www.elady.ro/articole/Povesti/Lucruri-necesare.html

Infrarosu

Eu catre sotul meu: - Telefonul asta are bluetooth?
El : - Nu. Doar infrarosu.
Eu: - Teo, da-mi telefonul meu de pe masa sa-i trimit lui tati o melodie frumoasa cu infrarosu .
Teo: - Melodiile urate au infranegru? Da infragalben cine are?
:)

Infrarosu- Tehnologie universala fara fir pentru conectare a telefoanelor mobile cu alte telefoane mobile sau pentru sincronizarea cu computerul. Infrarosul prezent la telefoanele mobile are raza de actiune foarte mica si nu transmite decat daca intre cele doua dispozitive nu exista obstacole. Infrarosul functioneaza prin emiterea unor unde optice.

Bluetooth - este un terment prin care se numeste o retea personala de tip wireless (fara fire). Bluetooth permite conectarea si schimul de informatii intre diferite aparate (telefoane mobile, laptop-uri, PC-uri, imprimante, camere digitale, console video) prin intermediul unei unde radio securizate.

Giving Up - Ingrid Michaelson

What if we stop having a ball?
What if the paint chips from the wall?
What if there's always cups in the sink?
What if I'm not what you think I am?

What if I fall further than you?
What if you dream of somebody new?
What if I never let you win, chase you with a rolling pin?
Well what if I do?

I am giving up on making passes and
I am giving up on half empty glasses and
I am giving up on greener grasses
I am giving up

What if our baby comes home after nine?
What it your eyes close before mine?
What if you lose yourself sometimes? Then I'll be the one to find you
Safe in my heart

I am giving up on making passes and
I am giving up on half empty glasses and
I am giving up on greener grasses
I am giving up

I am giving up
I am giving up
I am giving up on greener grasses

I am giving up for you
I am giving up for you
I am giving up

Versuri luate de aici http://www.ingridmichaelson.com/music/lyrics/

O zi numai a mea

“Ce imi doresc cel mai tare? Doua saptamani numai pentru mine!”Asta era dorinta mea cea mai adanca. La un moment dat, numai la asta visam. Nervii intinsi la maxim isi cereau cu insistenta o pauza binemeritata.”Voi sta toata ziua degeaba, voi face numai ce vreau si cand vreau, voi putea dormi pana tarziu….” si lista continua in fiecare vis, ...

Continuarea o puteti citi AICI : http://www.elady.ro/articole/Povesti/O-zi-numai-a-mea.html

New Moon - Luna noua

Dupa ce am citit Twilight (Amurg), am asteptat cu sufletul la gura cea de-a doua carte, New Moon (Luna noua). Nerabdarea mea a fost potolita intr-o sambata noapte, cand in cateva ore am parcurs cu sufletul la gura toata povestea nespus de trista si ciudat descrisa a unui suflet la margine de prapastie. Daca prima carte a avut un ton surprinzator si romantic, a doua carte este atat de sfasietoare, ca te cutremura. De altfel, chiar titlul ne ofera un indiciu important despre subiectul cartii, luna noua fiind cea mai intunecata faza a ciclului lunar. Sa crezi ca ti-ai pierdut definitiv adevarata dragoste si sa simti disperarea cum iti intuneca ratiunea si dorinta de a a trai cred ca este cel mai trist drum cu care ne putem intersescta in viata noastra. Sa cauti cu lumanarea moartea pentru ca ea este singura care te poate alina si sa accepti de buna voie sa risti totul pentru ca nu mai ai nimic de pierdut. Cat de puternic sa fie cineva sa reziste tentatiei de a sari in gol de pe cea mai inalta stanca daca gandul ca la sfarsit nu va mai simti durere, nu va mai simti singuratatea si nici disperarea si va auzi vocea celui drag?
Atunci cand Bella descoperă că poate auzi vocea lui Edward când se află în situaţii primejdioase si dorind cu disperare să îi audă vocea din nou, ea decide să se pună cu bună ştiinţă în situaţii riscante. Jacob este cel care o ajuta fara sa vrea sa ajunga in aceste situatii, in urma unui subtil santaj sentimental. Si el ascunde un teribil secret, dezvaluirea lui dand povestii o alta fata.
New Moon (Luna noua) este a doua carte din seria Twilight. Chiar daca povestea se intinde pe multe pagini si neprevazutul isi face simtita prezenta foarte puternic, cititorului nu-i va fi sadisfacuta curiozitatea si nu va citi sfarsitul povestii de dragoste ci va fi atatat doar pentru urmatoarea carte.
Descrierea cartii:
" Pentru Bella Swan un singur lucru este mult mai important decat insasi viata ei: Edward Cullen. Dar a fi indragostita de un vampir este chiar mai periculos decat ar putea ea sa-si imagineze. Edward a salvat-o deja pe Bella din ghearele unui vampir periculos, dar acum relatia lor cutezatoare ii pune in pericol pe toti cei dragi lor si cei doi isi dau seama ca necazurile abia acum încep... "
Si dupa aceasta carte a fost facut un film a carui lansare va fi in noiembrie 2009. Rolurile principale sunt jucate de aceeasi actori.
Pe twilightguide.com am gasit o multime de poze si postere. Dintre toate, acesta mi-a placut cel mai mult:


NEW MOON Trailer





Daca vreti sa aflati povestea din spatele cartii, cititi aici : http://www.stepheniemeyer.com/nm_thestory.html

Morcheeba - Everybody Loves A Loser

This time, you have to face your future
Although it's just a dusty road
It's clear that backing down don't suit you
I'd hate, to break your sacred code
People, along for the ride
High noon, getting closer

I think you'll find, everybody loves a loser
So you'll be fine, you won't be lonely long
I think you'll find, everybody loves a loser
So you'll be fine, you won't be lonely long

I see, you need a trial of fire
A coward would wisely walk away
Help them, help us bide your time
Hideouts get discovered

I think you'll find, everybody loves a loser
So you'll be fine, you won't be lonely long
I think you'll find, everybody loves a loser
So you'll be fine, you won't be lonely long

Mi-e dor si doare

Mi-e dor de el...
Maine vine acasa. Mai sunt doar cateva ore, insa imi par ani. Timpul se incapataneaza sa treaca atat de greu si asteptarea ma doare.
Cand a plecat m-am simtit usurata. Vroiam sa plece, vroiam sa raman singura, vroiam sa ma simt singura stapana a sufletului meu, sa fac ce vreau cand vreau si cum vreau doar eu. Din momentul in care am inchis usa dupa el nu am mai gandit la fel. Imi parea rau ca a plecat si cu greu m-am abtinut sa nu ies dupa el si sa-l mai stang o data in brate, sa-i spun ca-l iubesc si ca nu vreau sa plece.
Vine maine, dar sta doar doua zile si pleaca iar. Nu ma pot bucura de revedere pentru ca despartirea iminenta o umbreste ca un nor negru ce nu lasa soarele sa mangaie o floricica firava.
Si ca sa ma chinui si mai mult, ascult de doua zile o melodie (The Script - I'm Yours) care ma intoarce pe dos.
Maine vine...
Mi-e dor de el...

The Script - I'm Yours

You touch these tired eyes of mine
And map my face out line by line
And somehow growing old feels fine.
I listen close for I'm not smart
You wrap your thoughts in works of art
And they're hanging on the walls of my heart

I may not have the softest touch
I may not say the words as such
And though I may not look like much,
I'm yours.
And though my edges may be rough
And never feel I'm quite enough
It may not seem like very much,
But I'm yours .

You healed these scars over time
Embraced my soul
You loved my mind
You're the only angel in my life
The day news came, my best friend died
My knees went weak and you saw me cry
Say I'm still the soldier in your eyes

I may not have the softest touch
I may not say the words as such
And though I may not look like much,
I'm yours.
And though my edges may be rough
And never feel I'm quite enough
It may not seem like very much,
But I'm yours.

I may not have the softest touch
I may not say the words as such
I know I don't fit in that much,
But I'm yours.

Twilight

Azi vreau sa va povestesc despre Twilight, despre cum am ajuns sa dezvolt o mica obsesie pentru aceasta serie de carti, despre cum am ascultat o zi intreaga cantecul de leagan dedicat Bellei, despre calatoria in imaginatie.
Am auzit de Stephenie Meyer anul trecut, cand o buna prietena mi-a povestit ca a citit in concediu cele patru volume ce alcatuiesc seria Twilight. La noi inca nu aparuse in limba romana decat primul volum, Amurg (Twilight), insa dupa ce am acsultat-o cu cata pasiune vorbea de cartile astea m-a facut indeajuns de curioasa sa cumpar si eu singura carte existenta atunci. Eram putin contrariata de faptul ca o femeie de cariera vorbeste cu emotie despre o poveste romantica - SF. Nu am pus la socoteala ca inainte de a fi femeie de afaceri prietena mea este o femeie care inca doreste, iubeste, spera. Ce legatura are asta cu povestea noastra? Ei bine, povestea asta i-a readus la suprafata sentimente peste care se asezase praful uitarii, pe care le incuiase intr-un colt de inima si pe care cu bucurie si emotie le-a redescoperit. Acelasi lucru s-a intamplat si cu mine.
Ajunsa acasa cu volumul abea cumparat, eram inca sceptica in privinta lui, incep lectura intr-un moment de liniste cand toti ai casei erau in lumea viselor. Din acel moment a inceput si visul meu, asistand la derularea unei povesti de dragoste plina de neprevazut si surprinzatoare. Stephenie Meyer are darul de a descrie atat de bine simtaminte si sentimente, ca la un moment dat esti ferm convins ca intelegi exact ce gandeste si ce simte personajul. Povestea aceasta de dragoste nu admite jumatati de masura, ci cere daruire totala si sacrificiu.
Recunosc, nu am putut inchide ochii in acea noapte pana nu am terminat cartea. Acest lucru insa nu a stins curiozitatea ci a nascut nerabdare, nerabdarea de a citi volumul urmator, de a afla ce s-a intamplat...
Eroii acestei povesti sunt Isabella Swan si Edward Cullen.
Bella Swan se muta din insoritul Phoenix (Arizona) in oraselul in care ploaia e la ea acasa, Forks (Washington) pentru a sta o vreme cu tatal ei pana cand mama ei este plecata in cantonament cu tatal ei vitreg, jucator de baseball. Aici ea isi face repede prieteni, ba chiar cativa baieti concureaza pentru ai atrage atentia. La scoala il intalneste pe Edward Cullen, cu care trebuie sa imparta banca la ora de biologie. Edward pare sa urasca acest lucru, iar disparitia lui pentru cateva zile ii intareste Bellei convingerea ca prezenta ei ii provoaca sila. Soarta insa este hotarata sa-i tina impreuna si o serie de evenimente ii apropie pe cei doi, Edward chiar salvand-o pe Bella de doua ori. Aceeasi serie de evenimente ii ridica semne de intrebare Bellei, descoperind dupa o vreme ca Edward este vampir. Asta nu o sperie insa, iar relatia lor devine oficiala. De aici incolo lucrurile se complica si iau o turnura periculoasa. N-am sa va povestesc tot. Va las sa descoperiti singuri intamplarile Bellei si ale lui Edward, cu promisiunea ca nu veti regreta daca le veti citi povestea, un amestec bine realizat de romantic si groaza, tensiune sexuala si suspans.
Seria Twilight cuprinde patru volume (Twilight - Amurg, New Moon - Luna noua, Eclipse - Eclipsa, Breaking Dawn - Zori de zi) si in acest moment se gasesc de cumparat si in Romania.
Primul volum a dat nastere si unui film:





Filmul a fost regizat de Catherine Hardwicke, iar actorii principali sunt Kristen Stewart (Bella) si Robert Pattinson (Edward).
Va urma...

Stephenie Meyer - official website
Official Twilight Saga website

Evanescence - My Immortal

I'm so tired of being here
Suppressed by all my childish fears
And if you have to leave
I wish that you would just leave
'Cause your presence still lingers here
And it won't leave me alone
These wounds won't seem to heal
This pain is just too real
There's just too much that time cannot erase

When you cried I'd wipe away all of your tears
When you'd scream I'd fight away all of your fears
And I held your hand through all of these years
But you still have
All of me

You used to captivate me
By your resonating life
Now I'm bound by the life you've left behind
Your face it haunts
My once pleasant dreams
Your voice it chased away
All the sanity in me
These wounds won't seem to heal
This pain is just too real
There's just too much that time cannot erase

When you cried I'd wipe away all of your tears
When you'd scream I'd fight away all of your fears
And I held your hand through all of these years
But you still have
All of me

I've tried so hard to tell myself that you're gone
But though you're still with me
I've been alone all along

When you cried I'd wipe away all of your tears
When you'd scream I'd fight away all of your fears
And I held your hand through all of these years
But you still have
All of me

Cateodata mai scriu

Cu ceva timp in urma am descoperit ca-mi place sa scriu. Nu am un subiect preferat, iar textul este influentat de viata mea de zi cu zi. Pana acum nu am avut curaj sa timit textele decat unui singur site, eLady (http://www.elady.ro/). Aici mi-au fost facute publice si acest fapt mi-a dat aripi si speranta. Speranta ca cineva va gasi in ceea ce scriu o frantura din viata lui sau poate un raspuns, sau poate un vis...
Acum indraznesc sa va invit sa cititi ce am scris pentru eLady, indemnandu-va sa nu va sfiiti sa comentati. Sunt multe articole, insa am sa propun doar cate unu pe saptamana.
Lectura placuta si va multumec pentru rabdare :)
Prima propunere:

Print sau cersetor

"O zi mohorata si rece de inceput de an. Prima zi de lucru. Nu prea am chef de treaba.
Inca resimt oboseala sarbatorilor ce doar au trecut. Incerc sa imi omor timpul cu o revista. Sefa nu vine azi, asa ca imi fac de cap.
Se deschide usa biroului si un aer rece imi da fiori pe sira spinarii. Gandesc: ”Nu puteai... "

Continuarea o puteti citi AICI (http://www.elady.ro/articole/Povesti/Print-sau-cersetor.html).

Mixalis Xatzigiannis - Thalassa

Θάλασσα
Sea

Αγκαλιά να με πάρεις θάλασσά μου εσύ
My sea, take me in your arms
τη μπορώ την αρμύρα και ας είναι πληγή.
I can handle your saltiness even though I’m wounded.
Γίνε δρόμος και μοίρα θάλασσά μου και πες
My sea, be my road and my destiny and tell me
τι σημαίνουν οι λέξεις αλλά κι οι σιωπές.
What do the words and silences mean.

Αν με ζητήσει κανείς
If anyone asks for me
δεν υπάρχω εγώ γίναμε ένα να πεις.
Tell him, I don’t exist, that we becαme one.
Μέσα σου χάθηκα πια
I got lost inside you
απ’ το λίγο που ζω ας πνιγώ στα βαθιά.
With the little life which is left to me, I will drown in the open sea.
Αν με ζητήσει κανείς
If anyone asks for me
θάλασσα σώσε με κάτι να βρεις να τους πεις.
Sea, save me, make up something to tell them.

Μέσα στα κύματά σου να με κρύβεις εδώ
Hide me here in your waves
από ψέμα κι ανθρώπους πλημμυρίζει ο καημός.
Sorrow’s full of lie and people.

Αν με ζητήσει κανείς
If anyone asks for me
δεν υπάρχω εγώ γίναμε ένα να πεις.
Tell him, I don’t exist, that we becαme one.
Μέσα σου χάθηκα πια
I got lost inside you
απ’ το λίγο που ζω ας πνιγώ στα βαθιά.
With the little life which is left to me, I will drown in the open sea.
Αν με ζητήσει κανείς
If anyone asks for me
θάλασσα σώσε με κάτι να βρεις να τους πεις.
Sea, save me, make up something to tell them.

Toni Braxton - Spanish Guitar

A smoky room, a small cafe
They come to hear you play
And drink and dance the night away
I sit out in the crowd
And close my eyes
Dream you're mine
But you don't know
You don't even know that I am here

I wish that I was in your arms
Like that Spanish guitar
And you would play me through the night
'Till the dawn
I wish you'd hold me in your arms
Like that Spanish guitar
All night long, all night long
I'd be your song, I'd be your song

Steal my heart with every note you play
I pray you'll look my way
And hold me to your heart someday
I long to be the one that you caress with
tenderness
And you don't know
You don't even know that I exist

I wish that I was in your arms
Like that Spanish guitar
And you would play me through the night
'Till the dawn
I wish you'd hold me in your arms
Like that Spanish guitar
All night long, all night long
I'd be your song, I'd be your song

Te sientas entre la gente
Cierras tu ojos
Y suenas que soy tuyo
Pero yo no siquiera se que estas ahi
Me gustaria tenerte entre mis brazos amor

I sit in the crowd
And close my eyes
Dream you're mine
And you don't know
You don't even know that I exist

I wish that I was in your arms
Like that Spanish guitar
And you would play me through the night
'Till the dawn
I wish you'd hold me in your arms
Like that Spanish guitar
All night long, all nïght long
I'd be your song, I'd be your song

La mare, la soare

Laura Pausini - It's not goodbye

And what if I never kiss your lips again
Or feel the touch of your sweet embrace
How would I ever go on
Without you there's no place to belong

Well someday love is gonna lead you back to me
But 'til it does I'll have an empty heart
So I'll just have to believe
Somewhere out there you thinking of me

Until the day I'll let you go
Until we say our next hello
It's not goodbye
'Til I see you again
I'll be right here rememberin' when
And if time is on our side
There will be no tears to cry
On down the road
There is one thing I can't deny
It's not goodbye

You'd think I'd be strong enough to make it through
And rise above when the rain falls down
But it's so hard to be strong
When you've been missin' somebody so long

It's just a matter of time I'm sure
But time takes time and I can't hold on
So won't you try as hard as you can
To put my broken heart together again

Until the day I'll let you go
Until we say our next hello
It's not goodbye
'Til I see you again
I'll be right here rememberin' when
And if time is on our side
There will be no tears to cry
On down the road
There is one thing I can't deny
It's not goodbye

Mihai Alexandru si 1Q Sapro - "Da-mi o bere"

In direct de la Bibiloteca Municipala
Interpretam seara de seara
Efervescenti ca bulele
Haideti mai cu mainile
Toata lumea!
Bereeeeeeeee
Bem de la ora 9
Si-acum e doua
Nu ma, e trei!
Ma-ntrebi de sanatate
Si ai dreptate
Din halba, din pahar
Din sticla, sau macar
Din ce-om mai gasi pe-aici
Mai adu un butoi
Sau poate doi
Care mai poti sa te ridici
Haide, bai!
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare!
Mare, ba!
Stii ca nu te mai suport
Hai gata, la culcare!
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare!
Mare, ba!
Nu stiu cum te mai suport
Asa cicalitoare
Azi te vad mai frumoasa
Ma-ntorc acasa
Sunt mai atent cu tine
Ce nu-ti convine?
Vagabontule!
Nu ti-e rusine?
Cand nu ma lasi sa beau
Si ma obligi sa-ti dau o mama de bataie
Si cand vin sa te bat, nu ma primesti in pat
Dorm in sufragerie
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare!
Mare, ba!
Stii ca nu te mai suport
Hai tai-o la culcare!
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare
Nu stiu cum te mai suport
Asa cicalitoare!
... al mai mare, bere pentru fiecare
Nu-ntelegi nimic din tot ce-ti zic
Iti arde de-altceva, de-o noua provocare
De-aici nu ma vei lua, inchide gura, tai-o!
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare!
Mare, ba!
Stii ca nu te mai suport
Hai tai-o la culcare!
Da-mi o bere, nu mai pot
Ca e caldura mare!
Mare, ba!
Nu stiu cum te mai suport
Asa cicalitoare
Pentru toti profesorii mei de la scoala generala
Pentru educatorii de la gradinita
Pentru toti soferii de autobuze
Pantru cei care circula cu tramvaiul

Cine a mai ramas in Romania

Am primit pe mail cateva randuri pline de adevar, insa nu stiam cine a fost cel/cea care a avut acest moment de luciditate. O simpla cautare pe Google mi-a dat raspunsul:
Lucian MÎNDRUŢĂ, Dilema veche,
Anul V, nr.236 - 21 august 2008

Da, este vorba de un articol aparut in ziarul "Dilema veche" si este scris, cum numai el stie, de Lucian Mindruta. Titlul articolului este " Cine a mai ramas in Bucuresti" , insa nu cred ca am gresit cand am generalizat un pic si am pus in titlul meu in loc de Bucuresti, Romania. Voi reda mai jos acest articol pentru ca imi place foarte tare si cred ca merita citit de cat mai multa lume. Articolul original il gasiti aici: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=236&cmd=articol&id=8912

" Zugravul
Are o tigara în coltul gurii si chef de munca în coltul îndepartat al vietii. Tricoul rupt de pe el nu-ti da nici o idee despre onorariul pe care îl va cere la capatul unei zile de spoit în lene, pe un perete care nu se poate opune sau fugi. Ideile lui sînt alea din reclama de la bere. Nevoile sînt cele naturale, si în multe dintre ele apare si un copac, exact ca în cazul cîinilor. Viata lui e si ea o reclama: la societatea moderna, care a reusit cumva sa elimine selectia naturala. Acum 30 de mii de ani, zugravul ar fi fost ucis pe loc, dupa primul cerb desenat strîmb în pestera, la Lascaux.

Baba urbana
Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urbana a vazut multe si stie tot. Îsi uraste, în ordine, nora, vecina, vecinul, administratorul, cartierul, orasul. Paradoxal, îsi iubeste însa tara, chiar daca nu-i poate gasi alte calitati decît acelea cu care a ramas din cartea de româna, 1955. Baba urbana banuieste ca totul în jurul ei e facut s-o fure: administratia blocului, compania de gaze, strainul care tocmai a intrat în hol si se uita suspect la cutiile de scrisori. Asta nu-i face în nici un fel viata mai buna. Destinul babei e sa moara, iar ea accepta asta si nu se mai ocupa cu absolut nimic. La noi lipsesc cu desavîrsire babele din America , alea care se duc voluntare la ONG-uri, sau alea din Franta, care merg la mitinguri, cînd nu citesc literatura de stînga. Babele noastre doar voteaza, maninca mult, birfesc toata lumea si circula gratis cu RATB.

Soferul manelist
E rapid, pentru ca nu poate fi nimic altceva, în afara de negustor de droguri sau combinator de terenuri. Cel mai bun lucru din viata lui e motorul, facut de un neamt cu mult mai destept, însa soferul nostru nu pare sa sesizeze ironia. Îi place sa împarta: pumni, muzica, opinii. Stie despre tine ca esti prost. Stie ca el e destept, iar viata, în felul asta, devine foarte simpla. De-aia soferul manelist e cel mai relaxat dintre românii care au ramas în tara . Cînd te întrebi de ce Mazare a pus palmieri la Constanta , raspunsul e limpede pe sosea: pentru ca maimutele erau deja acolo. Si nici n-aveau dusmani naturali.

Inginerul
A lucrat cîndva în cercetare. Revolutia l-a prins la planseta, desenînd cladiri urîte, cu speranta ca într-o buna zi va fi lasat sa fie genial. Cînd a fost lasat, a continuat sa fie el însusi, cu program clar: Dimineata la 8 la serviciu, la 5 acasa, la 8 la a doua sticla de vin. Înauntrul lui sînt o multime de bagaje desfacute si lasate asa, în lipsa de o noua destinatie: literatura SF, poeti optzecisti, doua-trei iubiri, neaparat consumate la Costinesti, cu Radiovacanta undeva în surdina. Se misca greu printre ele si de-aia e deprimat. Spera sa vina vremuri mai bune, chiar si cînd apar la orizont, el spera ca o sa-i bata la usa, sa-l ia de mîna pîna în Germania, unde sigur cineva stie de lucrarea lui de diploma, o revolutie la vremea ei.

Bogatul
În ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor, bogatii nu plîng. Nu au de ce, nu au cînd, nu le-a adus aminte secretara. Cei mai multi nu stiu ca sînt bogati - pentru ca nu se mai masoara în raport cu tine, ci în raport cu alti bogati. Chestia asta aduce cu sine o situatie pe care nici psihologul platit cu 200 euro/ora n-o poate rezolva: sînt bogati cu Mercedes care sufera ca n-au Bugatti. Bogatul român are si o alta problema: nu e bogat decît aici. Cînd iese din tara ,e doar ostentativ.

Baiatul de club
El e în general fiul celui de mai sus. Ziua lui de munca e noaptea, spaima lui e moartea de plictiseala. Exemplarele cele mai robust rezista fara mîncare o saptamîna si pîna la doua zile fara paparazzi. Ideile lui sînt simple: mosule, du-te tu la scoala, daca n-ai bani de distractie! Zilele lui sînt numarate: le numara presa de scandal si poporul odata cu ea, cînd scoate din frigider brînza, la o salata de rosii taiate repede, pîna nu începe Magda la OTV.

Toti astia au ramas în tara. Restul au plecat, si nu în concediu. Or mai fi si altii, nu stiu, e treaba institutelor sa ne zica. Ce vreau eu sa va spun e altceva: Uitati-va la ei si încercati apoi sa va închipuiti ca, din marfa asta, trebuie sa facem o natiune."

Barbra Streisand - Woman in Love

Life is a moment in space

When the dream is gone

It's a lonelier place

I kiss the morning goodbye

But down inside you know we never know why

The road is narrow and long

When eyes meet eyes

And the feeling is strong

I turn away from the wallI stumble and fall

But I give you it allI am a woman in love

And I'd do anything

To get you into my world

And hold you within

It's a right

I defend

Over and over again

What do I do ?

With you eternally mine

In love there is no measure of time

They planned it all at the start

That you and I live in each others heart

We may be oceans away

You feel my love

I hear what you say

No truth is ever a lie

I stumble and fall

But I give you it all

I am a woman in love

And I'd do anything

To get you into my world

And keep you within

It's a right

I defend

Over and over again

What do I do ?

I am a woman in love

And I'm talkin' to you

I know how you feel

What a woman can do

It's a right I defend

Over and over again

I am a woman in love

And I'd do anything

To get you into my world

And hold you within

It's a right I defend

Over and over again

What do I do ?

Asteptand primavara

Muzica sufletului meu

NINO - AKOMA SE ZITW

De tinut cont

“Intr-o seara, saptamana trecuta, eu si sotia mea eram in pat. Dupa ceva timp eu am inceput sa devin infocat…cand ea a zis:

- Nu pot acum, nu sunt dispusa… As fi vrut numai sa ma tii in brate.

Am intrebat:- CUM ?!?! Ce ai acum? Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda:

- Tu, pur si simplu nu intelegi nevoile mele emotionale pe care le am eu ca femeie, ca sa pot sa-ti indeplinesc nevoile tale fizice ca barbat?

La privirea mea nelamurita, ea a raspuns:

- Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci nu numai din cauza celor ce fac cu tine in pat ?Intelegand ca in seara acea nu va fi nimic, m-am intors si am adormit. In ziua urmatoare l-am sunat pe seful meu si mi-am luat o zi libera, ca sa petrec timpul cu ea. Am luat masa afara, iar apoi am dus-o intr-un centru comercial mare la sectiunea cu haine de dama. Am insotit-o pana ce ea a probat cateva costume scumpe. Nu a putut sa se hotareasca ce sa aleaga, astfel ca am zis sa le luam pe toate. A vrut si pantofi, care sa se asorteze cu costumele, astfel ca i-am zis sa aleaga cate o pereche pentru fiecare costum. Am ajuns si la sectiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante. Ce sa va zic … era tare entuziasmata. Precis s-a gandit ca sunt la un pas de faliment. Am crezut ca ma pune la proba cand a cerut sa-i iau si o fustita de tenis desi nu a jucat tenis niciodata.

- Da, sigur, iubita.

Aproape ca era in extaz. Zambindu-mi, in sfarsit a zis:

- Cred ca asta ar fi totul. Putem merge sa platim la casa.

Eu, abia m-am abtinut cand ii am zis:

- Nu pot acum, nu sunt dispus.

Fata i-a devenit palida, falca i-a “cazut” si a zis:- Cum ?!?!

- Am vrut numai sa tii aceste lucruri in brate ceva timp… Tu pur si simplu nu intelegi problemele mele financiare pe care le am ca barbat, ca sa fiu in stare sa indeplinesc nevoile tale pe care le ai ca femeie sa faci cumparaturi.

Si tocmai atunci cand a avut privirea ca si cum ar fi vrut sa ma omoare, am adaugat:

- Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci numai din cauza lucrurilor pe care ti le cumpar?”