luni, 25 octombrie 2010
Rochia neagra si pantofii rosii
"Totul a inceput intr-o seara, cand a venit acasa mai devreme si l-a vazut pe el , iubitul ei, sarutand-o patimas pe prietena ei cea mai buna. Isi aminteste totul perfect, de parca s-a intamplat ieri.
Atat de oarba sa fi fost? Atat de bine au stiut sa joace teatru? Atat de nemernica este viata asta?
N-a zis nimic. S-a intors si a plecat. Nici macar nu a plans. Nici macar nu a stiut cum a ajuns la gara. Nici macar nu a vrut sa mai stie nimic de ei.
Si-a cumparat billet la primul tren ce urma sa vina. S-a suit in el si a cautat un compartiment gol. A stins becul chior, a deschis geamul si..."
Continuarea o puteti citi aici: http://www.elady.ro/articole/Povesti/Rochia-neagra-si-pantofii-rosii.html
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai citite articole din acest blog
-
Nu este genul meu sa ma bag in seama singura, mai ales cand este vorba de leapsa, dar cand am citit la Aphextwinz de leapsa asta am zis ...
-
Am batut palma, am dat banii, am primit masina, actele si cheile masinii. Acum trebuia sa o duc acasa. Eu. Nu m-am gandit niciun m...
-
Mi-am cumparat aceasta carte de la Magazinul de carte . Stiam povestea pentru ca in copilarie am avut un disc de vinil cu ea. O ascultam ...
-
Eram inca in stare de soc dupa ce m-am dat jos din masina si am urcat in dreapta. La volan s-a urcat instructorul din masina care ne u...
-
Teoretic nu mai sunt sofer incepator din 26 septembrie 2019. In Romania "sofer incepator" se numeste soferul care are mai...
-
Aceasta carte a fost un dar, un dar neasteptat si daruit cu toata dragostea de o prietena virtuala, Maria , pe care nu am intalnit-o nici...
-
"S-a trezit pentru ca s-a oprit caruta. Marginile zdrentuite ale norilor erau luminate de luna. Crucile, trecand prin nori, ii ta...
-
De cativa ani imi doream sa realizez un calendar de advent pentru fetita mea. Pana anul trecut m-au impiedicat tot felul de motive, ca...
-
A venit si ziua in care a fost musai sa iesim din localitatea de resedinta si sa mergem in alta localitate, la Smig. Drumul pe care ur...
-
Ei bine, da! Exista culoarea plamaniu. :) De curand m-am contrazis cu o buna prietena si am sustinut sus si tare ca nu exista culoarea ...
foarte frumos textul. l+am citit pe nerasuflate.
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos :)
RăspundețiȘtergereDaca ti-a placut, poate citesti (cand ai timp si chef bineinteles) si celelalte articole scrise de mine :)