Cum? De ce? Serios? Du-te ma de-aici!
Si acum imi vine sa rad cand imi aduc aminte intrebarea unui unchi venit la noi in vizita chiar in perioada unui campionat (nu stiu care!):
- Ati intrat intr-o secta?
Era vadit ingrijorat si ii era teama de raspunsul nostru. Chiar daca l-am asigurat razand ca nu o secta ne-a impus sa renuntam la televizor si ca am luat aceasta hotarare in deplinatatea facultatilor mintale, nu cred ca ne-a crezut.
De-a lungul timpului, indiferent la cate intrebari am raspuns si indiferent cate beneficii am enumerat, am fost priviti cu suspiciune, cu o spranceana usor ridicata, de toti cei care aflau ca "nu avem televizor". Faptul ca nu platim un abonament tv si ca am ales sa ne petrecem altfel timpul pe care inainte il petreceam in fata televizorului, nu pare logic multora.
De ce am renuntat la vizionarea programelor tv? Pierdeam foarte mult timp! Ne-am dat seama ca televizorul ne manca viata, ne tampea, ne prostea, ne facea sa vorbim tot mai putin unul cu altul. Nu mergeam in parc pentru ca incepea nu stiu ce desene animate, nu dormeam destul pentru ca urmaream o traznaie (sau mai multe) de serial sau un film in reluare, nu citeam pentru ca era musai sa vad un "nou" documentar redifuzat a mia oara.... Emisiunile de divertisment nu erau deloc comice, dimpotriva. Stirile nu erau deloc stiri, dimpotriva. Filmele erau doar din cele redifuzate, cu foarte mici exceptii. In plus publicitatea! La fiecare 10- 15 minute era un calup publicitar! Ba chiar aceste enervante calupuri publicitare nu le erau de ajuns si faceau "plasare de produse" in timpul filmului/emisiunii/videoclipului. Ajunsese foarte enervant!
Cand ne trezeam aprindeam televizorul, cand ajungeam acasa aprindeam televizorul, cand ne pregateam de culcare aprindeam televizorul. Eu faceam de mancare cu televizorul aprins, junioara isi facea temele cu televizorul aprins, sotul meu statea la calculator cu televizorul aprins... Nu de putine ori ne-am surprins stand in aceeasi camera toti trei, cu ochii in televizor de cateva ore, fara sa ne adresam niciun cuvant. Mancam in fata televizorului, primeam musafirii in fata televizorului si tot timpul liber il petreceam in fata televizorului. Asta era treaba?
Am vorbit cu sotul meu si am hotarat impreuna sa scoatem o vreme televizorul din viata noastra. Am facut cerere pentru o intrerupere de 3 luni a abonamentului tv . Eram curiosi sa vedem daca putem sta fara el. Daca nu s-ar fi putut, atunci ceream reconectarea. Ei bine, nu i-am dus dorul nici macar o secunda! Timpul pierdut in fata televizorului s-a umplut rapid cu o gramada de alte activitati, deci nu am avut timp sa ne plictisim.
Brusc, fara televizor, ne-am trezit cu o gramada de timp. Aveam timp pentru toate: iesiri in aer liber, mers la pescuit, citit, dormit suficient, jucat table si dixit, mers in parc, organizare si curatenie si cel mai important: comunicam mai mult unul cu altul, precum si cu cei dragi noua. Junioara nu a simtit deloc lipsa televizorului, ba chiar nici cand mergem in alte case nu ramane uitata in fata televizorului. Prefera sa faca altceva.
Pentru ca ne-a placut foarte mult aceasta schimbare, dupa o luna am reziliat contractul cu furnizorul. Au trecut trei ani de atunci.
Televizorul inca este in casa noastra. Este folosit ca ecran mai mare pentru vizionarea unor filme de pe calculator. Acum insa putem alege la ce ne uitam si cand ne uitam, suntem mult mai selectivi cu ceea ce alegem sa vizionam si suntem mai liberi sa facem ce vrem.
Stirile le auzim la radio, deci nu suntem chiar "sub pamant" cum ne-a spus cineva.
Noi am stat 5 ani cu chirie. La început, decizia de a renunță la cablu a fost determinata de nevoia de a tăia din cheltuieli. Nu i-am simțit deloc lipsa. Eram priviți, cum spui și tu, precum sectanții. Ne-am mutat la casa noastră după cei 5 ani și de-abia după încă doi ne-am cumpărat TV. Singura tentație (pt mine) este Eatlon. Însă sunt și emisiuni foarte bune, pe TVR în special.
RăspundețiȘtergereEmisiuni bune sunt, asta nu contest :) Le gasesc insa pe internet si le vizionez cand am timp. Scap si de publicitatea excesiva :D
ȘtergereBanutii ramasi in urma rezilierii contractului au fost pusi deoparte si ne-am cumparat saltea cu ei :D
Și da...subscriu celor spuse de tine. Se poate trai și fără TV, chiar și fără Facebook!
RăspundețiȘtergereOooooo, da! :D Am renuntat si eu la facebook o vreme, ba chiar am sters pagina de facebook a blogului culinar. Am iesit din toate grupurile si am micsorat drastic lista de "prieteni". Acum il folosesc pentru mesenger, mai ales ca pot vorbi gratuit cu surorile mele din stainatate :)
ȘtergereSi eu am renuntat la cablul TV in 2014, din aceleasi motive: pierderea timpului (in nestire) si lipsa mea de vointa de a tine televizorul inchis. Daca de buna voie n-am putut, atunci fortat am putut si m-am dezobisnuit asa de mult incat acum nu ma mai atrag programele tv nici cand sunt la parinti acasa.
RăspundețiȘtergereLa fel, am pastrat tv-ul pentru a ne uita la filme de pe calculator. Daaaaar, atentie, pentru o perioada mare am cazut din lac in put, adica am urmarit seriale pe banda rulanta :)) si iar am pierdut timpul. Acum is ok si cu serialele, am ajuns la saturatie, nu mai urmaresc nimic.
Mai lipseste doar sa reusesc sa reduc si mai mult timpul petrecut pe internet si abia atunci voi fi libera si stapana pe timpul meu.
Te inteleg perfect! Serialele de pe internet pot da dependenta ;D Am reusit insa sa le comasez in "zile de film", in special in vacanta si astfel le vedeam cap-coada in cateva zile, scapand de vizionarea zilnica ;) De ceva vreme insa nu m-a mai atras niciun serial, prin urmare sunt libera deocamdata :)
ȘtergereCu internetul este ceva mai special la mine. Jobul imi este de asa natura ca sunt obligata sa stau pe net minim 8-9 ore zilnic.
Eu n-aș renunța la televizor. Dacă nu aș avea câteva emisiuni preferate, nu aș ajunge niciodată în pat pentru altceva decât pentru somn. Ori amiezile sau serile în care renunț la toate trebile doar pentru că mi-a început emisiunea sunt un răsfăț de care am mare nevoie. Și mă bucur că la două dintre emisiuni i-am prins și pe Bogri și Ale și i-am făcut fani :))) Din fericire, la noi nu se ajunge la televizor pentru să vedem ce-o fi, ori căutăm film ori îi ora preferatelor. Toți anii de Bacău au fost făr de televizor, 9 ani, așa că am primit multe nedumeriri, inclusiv aia cu secta :))))))
RăspundețiȘtergereSi nu te oftici cand pierzi cateva zile emisiunile preferate din cauza deplasarilor sau a programului de lucru? Eu ma ofticam foarte tare, iar asta a fost unul dintre semnele ca devenisem dependenta :)
ȘtergereSi eu urmaresc emisiuni, dar le urmaresc pe internet, cand am timp si chef. Nu imi pun frana treburilor sau unei eventuale plecari doar pentru ca la nu stiu ce ora incepe emisiunea mea preferata. Am invatat ca pot foarte bine si fara ele, sunt mai productiva si mai putin nervoasa :)
Nu-s atât de preferate încât să mă oftic de momentele în care nu le văd. De-i vro fază cu finale sau ceva musai de știut, caut înregistrarea pe net. Am uitat să zic că iubesc pauzele de publicitate de 15 minute, atunci facem duș, hrănim patrupedele, pregătesc cele necesare dimineții următoare. În toamnă am dat cu var în pauzele alea :)))))
ȘtergereMai mai! Da bine mai stii sa profiti de fiecare minutel :D
ȘtergereEu am tv, nu ma uit cu lunile le el, ma mai uit pe netflix cateodata un maraton intreg, de cateva ore intr o duminica dupa amiaza, dar apoi iar trece o luna doua fara sa ma uit. Parca si de net m am cam plictisit:))
RăspundețiȘtergereSi eu m-am plictisit de net, mai ales ca-l "am in ochi" obligatoriu 8-9 ore in fiecare zi :(
ȘtergereLa noi sunt aproape 10 ani fara cablu TV. il folosim la fel pe post de conectie la calculator.
RăspundețiȘtergereOhooo! 10 ani! Felicitari!!! :D
ȘtergereDa, asa e, ca arata aproape numai lucruri negative la tv (95%)si dezbracate care fac circ..
RăspundețiȘtergereCa asta e si scopul sa prosteasca lumea,în fine. Ma mai uit la tv, dar mai mult il las deschis sa mearga si nici telefonul nu il am lipit de ochi! Bine ca am avut copilarie fara telefoane... fara sa se laude careva cu ce telefon scump de afacerist i.a luat mama si tata.
Cu telefoanele este alta poveste :))) Eu pot sta mult si bine fara telefon pentru ca nu ma cauta nimeni. Am zile, in special in wekeend, cand il "uit" acasa :D
ȘtergereSotului meu ii place sa aiba telefon smecher, dar nu il foloseste decat pentru convorbiri. Asta nici eu nu am inteles-o :D
Junioara in schimb, mananca telefon pe paine :( Indiferent de masurile luate, telefonul ii este lipit de mana, ochi si urechi aropape non-stop, mai ales de cand a intrat la liceu. Incerc sa ma amagesc ca este doar o faza si o sa treaca...