Daca...

In unele momente nu ma pot abtine sa nu ma intreb ce-ar fi fost daca...
„Daca as fi avut mai multi bani, ce as fi facut cu ei ?” Pe ce i-as fi cheltuit? Bijuterii, rochii, vacante, o casa, nimicuri netrebuincioase? As fi facut afaceri? As fi facut acte de caritate?
In primul rand sigur mi-as fi cumparat ceva dupa care am tanjit, apoi ceva care nu imi trebuia neaparat (acum am bani!) si abia apoi m-ar fi cuprins remuscarile si as fi facut ceva caritabil.
Nu sunt un om rau dar, ca orice om, ma las condusa de pofte si de simtul proprietatii. Apoi ma simt puternica si intangibila (da, banii au puterea asta!).
Dupa o vreme insa, scanteia de bunatate ma face sa incerc sa-mi infrang pornirile de arivista si ma cuprind remuscarile.
Ma amagesc ca pot schimba ceva si ajut financiar o persoana care are nevoie.
Gata! Am ascuns gunoiul sub pres!

„Daca nu l-as fi intalnit pe omul ce imi este acum sot?”
Nu as fi trecut prin multe momente urate. Nu ar fi trebuit sa “slugaresc”pentru el. Nu as fi renuntat la placerile din viata de domnisoara. Nu as fi stat cu teama ca la un moment dat relatia se va duce pe apa sambetei. Nu as fi cunoscut “singuratatea in doi”. Ar fi fost mai bine fara el?
Dar atunci nu as fi cunoscut placerile vietii de om casatorit...
Nu as fi plans de dorul lui si nici nu l-as fi asteptat cu nerabdare sa revina din delegatie. Nu as fi cunoscut placerea impacarii, cand toate au raspuns si logica.
Copilul meu, sufletul meu, nu ar fi existat.

„Daca m-as fi casatorit cu prima mea iubire?”
...

Continuarea o puteti citi aici :  http://www.elady.ro/articole/Editorial/Daca-.html