Progres, nu perfectiune

   Si eu, ca atatia alti oameni, imi doresc ca toate sa se rezolve rapid si definitiv, ieri daca se poate. Nu este nimic rau sa visezi, totusi ar fi mai bine sa realizezi ca nimic nu se rezolva de la sine, fara sa faci nimic.
   Era cat pe-aci sa renunt la toate visele mele de organizare si eliberare chiar inainte sa apuc sa fac ceva, doar pentru ca m-am "impiedicat" de prea multe sfaturi si metode. Unii spuneau ca cel mai bine este sa incepi de la inceput in forta si sa nu te opresti pana nu termini, altii spuneau ca de fapt cel mai bine este sa iti imparti spatiul in zone si sa iti focusezi energia si cheful de lucru doar intr-o anumita zona un anumit timp, altii sustineau sus si tare ca cel mai bine si mai corect este sa faci doar ce trebuie facut, cand trebuie facut. Altii... Da, pe net gasesti raspunsuri, dar uneori sunt prea multe raspunsuri!
   Am tras concluzia ca nu exista o metoda perfecta pentru oricine, precum nu exista nici o metoda proasta. Era necesar sa fac o compilatie a informatiilor gasite si sa aplic ceea ce mi se parea mie ca ar functiona pentru mine. Progres, nu perfectiune!
   Da, vroiam ordine! Da, vroiam organizare! Nu, nu sunt obligata sa arunc sau sa renunt la tot, nici sa devin minimalista! Era necesar doar sa fiu mai realista si sa devin mai constienta de ceea ce detin 😄 Compararea cu alte persoane sau cu alte situatii era musai sa dispara!
   Cu ce incep? Cu inceputul! Fac o lista 😃
   Stiam, de fapt am realizat, ca daca ma apuc sa-mi fac o lista de genul:
1. curat in bucatarie
2. curat in camara
3. curat pe hol
4. curat in sufragerie
5. curat in balcon
nu voi realiza absolut nimic, pentru ca ma voi simti coplesita si voi da naibi totul inainte sa trec la punctul doi al listei. Ca sa functioneze, era necesar sa fac o lista personalizata, detaliata, iar pentru realizarea fiecarui punct sa nu-mi trebuiasca mai mult de 15 - 20 minute. Nu eram contra cronometru, nu eram obligata sa termin tot intr-un anumit timp limita, prin urmare puteam lucra metodic si bine.
   Listele mele sunt mereu scrise, pentru ca sunt o persoana vizuala si pentru ca am o mare placere sa tai de pe lista punctele rezolvate. Ma motiveaza sa merg mai departe, imi ofera un plan de bataie si dupa ce am taiat ceva rezolvat, sunt tare mandra de mine. Daca insa as fi avut o lista ca cea exemplificata mai sus, ar fi fost necesar un timp lung pentru rezolvarea fiecarui punct, prin urmare motivatia mea ar fi fost la nivelul zero si cel mai probabil multe le-as fi facut de mantuiala. Am hotarat sa fiu mai exacta cu ceea ce vreau sa realizez, asa ca listele mele au inceput sa arate in felul urmator:
1. sorteaza si organizeaza condimentele
2. spala cuptorul
3. da cu aspiratorul pe hol
4. sterge usa de la camara
5. spala vasele
6. du gunoiul
   Avand puncte clare si cu timp de rezolvare mic, lista mi se parea usor de realizat si nu ma mai simteam coplesita de atata treaba. In plus aveam grija sa nu-mi fac liste kilometrice. Scriam intre 5 si 10 puncte pe lista, in functie de timpul pe care il aveam la dispozitie.
   Mereu imi pun lista si un pix la vedere (usa frigiderului sau peretele centralei de obicei pentru ca trec mereu pe langa ele), astfel imediat ce termin ceva, tai de pe lista punctul respectiv si astfel stiu ce mi-a ramas de facut. Nu am cuvinte sa descriu satisfactia pe care o am cand vad ca toate punctele de pe lista sunt taiate 😃
   Punctele de pe listele mele sunt mereu scrise in ordinea importantei, adica pe primele locuri vor fi chestiile pe care este musai sa le rezolv in ziua respectiva. Astfel, le acord prioritate cand ma apuc de treaba, iar daca se intampla sa nu mai am timp/chef de lucru si raman puncte nerezolvate, nu ma stresez prea tare in aceasta privinta si le aman pentru alta data. Progres, nu perfectiune 😃